Corupția a aniversat 26 ani de libertate

176
Corupția a aniversat 26 ani de libertate - coruptiaaaniversat-1456507312.jpg

Articole de la același autor

Corupții cercetați de DNA și trimiși în judecată au luat șpăgi de 431 milioane euro, în total. Suma dezvăluită de șefa instituției, Codruța Koveși, nu mă impresionează. Mita care se dă și se primește în România este cu mult mai mare și doar o mică parte din ea, cel mult 1%, ajunge sub lupa procurorilor anticorupție.

Nu trebuie să omitem nici faptul că DNA este o instituție tânără, care a început să acționeze eficient de vreo patru - cinci ani, în vreme ce corupția națională este bătrână, deja. Hoașca asta, care a dat naștere unei generații întregi de milionari și miliardari de carton, are pe conștiință mii de privatizări frauduloase, dispariția flotei naționale, prăbușirea Bancorex, crizele din sistemul bancar din anii ’90, distrugerea a numeroase industrii, a sistemului național de irigații și de îmbunătățiri funciare, degradarea învă-țământului național și a sistemului de sănătate, colapsul cercetării, jefuirea bugetului public prin licitații trucate, pierderea a zeci de mii de hectare de teren din domeniul public al statului, vândute pe nimic sau retrocedate fraudulos, cedarea resurselor minerale aproape gratis către marile companii străine.

Corupția s-a generalizat, s-a instituționalizat pentru că are protecție politică. Partidele care s-au perindat la cârma țării și a comunităților locale s-au străduit să construiască uriașele rețele ale șpăgii, împărțind funcțiile de decizie și de control pe baza algoritmului politic. Iar acestea au jefuit banul public cu complicitatea judecătorilor, procurorilor, polițiștilor și funcționarilor publici corupți.

Statisticile DNA sunt cât se poate de elocvente. Numai în 2015 au fost trimiși în judecată peste 1.250 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu, din care 500 de persoane cu funcții de conducere. Au ajuns pe mâna judecătorilor de cinci ori mai mulți miniștri și parlamentari decât în 2013, un prim-ministru, 5 miniștri, 16 deputați și 5 senatori, peste 100 de primari și președinți de consilii județene.

Poate estima cineva câtă șpagă au încasat partidele, politicienii și acoliții lor, în decurs de 26 de ani? Dacă am reuși să însumăm averile lor declarate și cele as-cunse pe numele neamurilor sau în străi-nătate, cred că am ajunge la o aproximație destul de bună.

Politicienilor corupți le datorăm gradul de înapoiere în care se află țara, pierderea a aproape 4 milioane de locuri de muncă din 1990 până în prezent, exodul peste hotare a peste 2,5 milioane lucrători calificați și înalt calificați, sărăcia severă în care trăiește circa 40% din populație, moartea cu zile a unui mare număr de copii, tineri și vârstnici, din cauza unui sistem sanitar înapoiat și ineficient.

Tot lor le datorăm răsturnarea tablei de valori a societății, pervertirea moravurilor și răspândirea modelelor de comportament centrate pe corupție și furt, încă de pe băncile școlii.

Amploarea fenomenului corupției din România depășește cu mult capacitatea DNA. În prezent, fiecare procuror are de rezolvat în medie 100 de dosare. Dacă ar fi de zece ori mai mulți procurori anticorupție tot ar fi prea puțini, având în vedere că fenomenul este în creștere.

Evident, este nevoie de prevenție, de acțiune de descurajare, de restructurarea sistemului și legislației, astfel încât să fie eliminate rădăcinile corupției.

În primul rând ar trebui să se renunțe la alocarea funcțiilor de conducere în instituțiile statului pe criterii politice și să treacă la promovarea pe criterii profesionale și de integritate. Sursele de finanțare a partidelor ar trebui să fie transparente și sub control public. Administrația centrală și cea locală, instituțiile statului ar trebui reformate, debirocratizate. Relația dintre stat și contribuabil ar trebui simplificată. Ar trebui eliminată dependența cetățenilor și agenților economici de bunăvoința funcționarilor și organelor de control ale statului. Sistemul achizițiilor publice, de alocare a ajutoarelor de stat și a finanțării europene ar trebui să fie pe deplin transparente. Ar trebui introdus sistemul raportării de către instituțiile statului, în fața cetățenilor, a modului de cheltuire a banului public. Nu în ultimul rând, este nevoie de multă muncă educativă în scoli, în instituțiile statului și la nivelul întregii societăți, pentru modificarea atitudinilor și comportamentelor.

Cine ar trebui să facă acest efort de prevenție și să schimbe sistemul? Teoretic, rolul revine marilor partide politice și Parlamentului, dar acestea mustesc de corupți, de infractori dovediți, de infractori ce urmează a fi prinși și de infractori în curs de formare. Un recent sondaj IRES arată că românii - pe bună dreptate - asociază partidele politice cu hoția, mita, corupția, minciuna, egoismul și dezastrul.

În 2016, corupția a aniversat 26 de ani de libertate! 

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 0.438 secunde