Documentar „Cuget Liber”

Creativitatea românilor e în declin. Numărul invențiilor brevetate s-a redus de patru ori în ultimii 30 de ani

378
1
Creativitatea românilor e în declin. Numărul invențiilor brevetate s-a redus de patru ori în ultimii 30 de ani - fondcreativitatearomaniloreindec-1636568213.jpg
• Mai mult de jumătate dintre universități nu au depus nicio cerere de brevet de invenție în ultimii 10 ani

Statisticile Oficiului Național de Invenții și Mărci (OSIM) ne arată că perioadele cele mai fertile pentru inventatori, în care s-au depus cele mai multe cereri de brevete de invenție și s-au acordat cele mai multe brevete au fost:

- epoca interbelică (1920 – 1939), cu o medie anuală de 1.273 cereri și 1.120 brevete;

- regimul Ceaușescu (1965 – 1989), cu o medie anuală de 3.779 cereri și 2.378 de brevete.

După prăbușirea regimului comunist, numărul acestora a scăzut dramatic, de la un vârf de 3.081 cereri depuse și 1.428 brevete eliberate, în 1990, la 864 de cereri și 368 de breve, în 2020.

În epoca post-comunistă (1990 – 2020), au fost depuse în total 45.802 cereri de brevete de invenție, cu o medie anuală de 1.477 de cereri. Au fost acordate 28.565 de brevete de invenție, în medie 921 de brevete pe an.

În căutarea cauzelor

Ce explicație are involuția creativității și inventivității din România? În primul rând este vorba de o cauză economică. După 1990, au dispărut ramuri industriale întregi și mari unități economice, care dispuneau de resursele materiale și umane pentru cercetarea tehnologică. Mediul de afaceri s-a fărâmițat. Astăzi, microîntreprinderile și IMM-urile dețin o pondere de peste 90% din totalul unităților economice, cele mai multe dintre ele activând în comerț și servicii.

A doua cauză este de natură demografică. Migrația a peste 5 milioane de români, marea lor majoritate fiind persoane tinere, active, calificate, a dus la scăderea dramatică a resursei umane din care se nasc inventatorii.

O altă cauză o reprezintă criza profundă în care se află sistemul de învățământ. Pe de o parte, instituțiile școlare scot de pe băncile lor un număr tot mai mare de posesori de diplome - analfabeți funcționali, iar pe de altă parte, s-au îndepărtat foarte mult de nevoile economiei. Astăzi, școala românească dezvoltă într-o măsură tot mai redusă capacitățile creative ale tinerei generații.

Cel mai recent Eurobarometru privind atitudinea europenilor față de știință și tehnologie a evidențiat faptul că românii au cel mai scăzut nivel de alfabetizare științifică din Uniunea Europeană. Doar 2% dintre conaționali au răspuns corect la mai mult de opt întrebări simple despre știință și tehnologie, în contextul în care media europeană este de 24%.

Cât de creativ e învățământul superior?

Sistemul de învățământ superior ar trebui să fie unul dintre motoarele creativității și inventivității, dar din păcate nu se întâmplă așa. Din cele 93 de universități acreditate în România, numai 40 s-au remarcat în domeniul inventicii, depunând 2.231 de cereri de invenții în intervalul 2010 – 2020, în medie câte 223 de cereri pe an.

În topul instituțiilor de învățământ superior creative conduce Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava cu 472 de cereri. Este urmată de Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, cu 267 cereri și Universitatea Politehnică din București cu 229 cereri.

Dintre instituțiilor de învățământ superior constănțene, singura care figurează în statisticile OSIM este Universitatea „Ovidius”, care ocupă locul 23 în top, cu 17 cereri depuse.

În anul 2020, dintre cele 40 de instituții de învățământ superior doar 27 s-au manifestat pe planul creativități, depunând, în total, 191 de cereri de invenție, din care două cereri aparțin Universității „Ovidius” din Constanța.

Brevete pentru universitari

În anul 2019, doar 18 universități românești au obținut brevete de invenții, numărul acestora însumând 78. În 2020, numărul universităților cărora le-au fost acordate brevete a crescut la 21, în schimb numărul brevetelor a coborât la 60.

Dacă în 2019, topul a fost dominat de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava cu 20 de brevete de invenții, în 2020, pe primul loc a trecut Universitatea „Transilvania” din Brașov cu 13 brevete. Niciuna din cele patru universități din Constanța nu se regăsește în clasamentul brevetelor acordate în 2019 și 2020.

Inventivitatea trebuie stimulată!

Nu în ultimul rând, creativitatea și inventivitatea sunt prea puțin încurajate în zilele noastre, iar drumul de la brevet până la punerea invenției în practică este plin de bariere.

În cele mai multe unități economice nu există nicio preocupare pentru creșterea pregătirii profesionale a lucrătorilor. De asemenea, nivelul scăzut de salarizare din cele mai multe firme private și lipsa unui sistem de recompensare materială a creativității descurajează orice preocupare inovativă din partea lucrătorilor români. Inovarea și dezvoltarea în economia românească nu pot fi realizate fără o schimbare de atitudine la nivelul oamenilor de afaceri, a patronatelor și a cadrelor didactice din universități. Avem nevoie de o deschidere activă din partea lor spre procesele inovative, de o preocupare constantă pentru stimularea și dezvoltarea forțelor creative din propriile unități.



Articole pe aceeași temă

Miercuri, 03 Noiembrie 2021
Stire din Economie : Eveniment dedicat brevetelor de invenție
Pagina a fost generata in 0.2536 secunde