Creatorii de viitor. Institutul Palas, pepinieră de rase noi

Marţi, 29 Septembrie 2020
1873
De mai bine de 120 de ani, în Dobrogea a existat preocuparea de cercetare în domeniul creşterii oilor. Mai exact, din 7 octombrie 1897 când se înfiinţează prima oierie de la noi din ţară. De atunci, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas a trecut prin multe perioade dificile, dar un singur obiectiv a rămas neschimbat, şi anume, cercetarea şi inovarea unor rase de ovine mult îmbunătăţite din punct de vedere al productivităţii de lapte dar şi de carne.



„Oieria” Palas, cum i se mai spune institutului, este primul centru de cercetare din ţară şi activitatea este împărţită pe patru domenii: genetică şi ameliorare, reproducţie, nutriţie şi tehnologii de creştere şi exploatare a ovinelor şi caprinelor. Azi vorbim despre rasele noi de ovine create şi omologate în ultimii 10 ani. 4 rase de ovine (Rasa Merinos de Palas, Rasa de lapte Palas, Rasa de carne Palas şi Rasa Prolificul de Palas) din 12, câte sunt la noi în ţară, rase autohtone 100%, conform Legii 190/2020 sunt obţinute la Institutul Palas. „În institutul nostru o componentă de bază a activităţii de cercetare este inovarea. Având un contact strâns cu asociaţiile de crescători şi crescătorii de ovine, nu numai din Dobrogea, ci din toată România şi cunoscând situaţia pe plan internaţional, ne-am orientat spre a îmbunătăţii calităţile morfo productive ale diferitelor rase de ovine din România”, ne-a spus Radu Răducu, director general al Institutului. Dacă până în anii 1990 s-a pus accentul pe producţia şi calitatea lănurilor, ulterior direcţiile de exploatare şi orientare a consumatorilor s-au îndreptat spre partea de alimentaţie, adică spre producţia de carne şi lapte.



Rasa prolifică, noua rasă de ovine

La baza creaţiilor noi, biologice, a stat Rasa Merinos de Palas, o rasă creată în urmă cu 40 de ani, recunoscută şi omologată în 1962. Merinosul de Palas a dus faima cercetării româneşti peste hotare obţinând nenumărate medalii în ţară dar şi străinătate. Este o rasă robustă, cea mai perfecţionată rasă de oi din România la care s-a lucrat mai bine de 60 de ani. A fost realizată la comanda lui Nicolae Ceauşescu şi trebuia să îndeplinească trei criterii de performanţă: să aibă carne, lapte şi lână şi dacă se poate, să nu mănânce mai deloc. Următoarea rasă omologată în 2010, a fost Rasa de lapte Palas, care provenea din rasa românească Merinos şi din rasa germană Friza. „Prin această rasă am obţinut o producţie medie de lapte de 130-140 de litri de lapte muls/oaie. Ceea ce înseamnă de două ori mai mult lapte decât la rasa istorică Ţurcană, care este cea mai bună rasă autohtonă de lapte şi de trei ori mai mult decât la Rasa Merinos”, a adăugat Radu Răducu. Trebuie să mai ştiţi, că această rasă are şi o bună capacitate de alăptare, adică, oaia poate alăpta foarte bine până la înţărcare, chiar şi doi miei. În 2012 a fost omologată Rasa de carne Palas, din oi Merinos şi Rasa Ile de France. „Performanţele pe care le-am obţinut sunt apropiate rasei paterne franţuzeşti şi realizează în medie, fără condiţii deosebite, un spor mediu de 350gr/zi de îngrăşare la tineret. Astfel că ajunge la 40 de kg la vârsta de cinci luni”, a subliniat directorul general. Ultima realizare a specialiştilor de la Palas este Rasa prolifică, recunoscută ca rasă anul acesta. Aşa cum îi este şi numele, înseamnă că prolificitatea este de 160-170%, adică, la 100 de oi se obţin 160-170 de miei, automat înseamnă prin numărul mare de miei, un aport pentru producţia de carne mai mare. „Important la această rasă este şi producţia de lapte foarte bună. Sunt mame foarte bune şi chiar dacă au şi câte trei miei, am avut oi şi cu patru miei, reuşesc să îi hrănească până la vârsta de înţărcare”, ne-a mai zis Radu Răducu. Institutul vine în sprijinul crescătorilor de animale prin crearea acestor rase. Un berbec prolific poate ajuta un fermier să obţină mai mulţi miei şi mieii la rândul lor, îngrijiţi corespunzător îi vor da un spor în greutate mai mare şi o carcasă de calitate superioară. Exemplarele se vând cu certificat. O femelă costă 700 de lei, iar un mascul aproximativ 2.500 de lei. Noile rase sunt adaptate foarte bine la condiţiile deosebite de câmpie ale României. Un alt episod despre munca de cercetare de la Institutul Palas puteţi citi într-o nouă ediţie a ziarului „Cuget Liber”. 





Pagina a fost generata in 0.1697 secunde