Cresc salariile marinarilor români de pe navele armatorilor norvegieni

"Navigatorii români de pe navele armatorilor norvegieni vor avea salarii mai mari în medie cu 2%, în anul 2018. Creșterea va fi mai vizibilă la nebrevetați, întrucât ofițerii au salarii mai mari decât prevede contractul colectiv de muncă", a declarat Adrian Mihălcioiu, președintele Sindicatului Liber al Navigatorilor. 

Creșterea a fost obținută în urma negocierilor purtate săptămâna trecută, la Oslo, la care au participat reprezentanții Asociației Armatorilor Norvegieni, Sindicatului Navigatorilor din Norvegia, ai SLN și Sindicatului Seatrans. Negocieri similare s-au purtat cu sindicatele navigatorilor din Rusia și Ucraina.

Trebuie precizat că, în fiecare an, între 750 și 800 de marinari români muncesc pe navele armatorilor norvegieni, fie că acestea arborează pavilionul național sau pavilioane de complezență.

În cadrul discuțiilor de la Oslo, a fost abordată o gamă largă de teme privind evoluția shipping-ului și a pieței forței de muncă marinărești. "La orizont a apărut pericolul pe care îl reprezintă navele autonome pentru navigatori. În prezent, Norvegia are un proiect de numai două nave fără echipaj. Proiecte similare au companii din Japonia, Statele Unite ale Americii și alte țări. Dacă acum nu e nicio primejdie, problemele vor începe să apară în viitorii zece ani, pe măsură ce vor intra în exploatare tot mai multe nave complet automatizate, fără echipaj la bord. Desigur va fi un proces lent, întrucât aceste tehnologii sunt foarte scumpe și puțini armatori și le vor permite", a declarat liderul SLN.

Navigatorii au de ce să fie neliniștiți. Proiectele de nave fără echipaj sunt tot mai numeroase. Iată, începând din august 2018, primele cinci barje de containere acționate electric, care pot funcționa autonom, intră în exploatare pe căile navigabile interioare din Belgia și Olanda, în porturile Anvers, Amsterdam și Rotterdam. Construcția lor a fost finanțată din fonduri europene. Barjele vor folosi echipaje doar în perioada de testare. 

"Am discutat, de asemenea, despre evoluția diferitelor piețe din shipping. În sectorul off-shore, în care navigatorii norvegieni dețin o pondere importantă, a început să se vadă luminița de la capătul tunelului. Interesul pentru acest sector a început să renască, dar, din păcate, s-au pierdut mulți specialiști, în urma numeroaselor disponibilizări din timpul crizei. Piețele petrolierelor, tancurilor chimice și navelor portcontainer sunt destul de vioaie, în schimb, în sectorul bulk-carrier-elor și cargourilor, situația e proastă. Una peste alta, shipping-ul s-a înscris pe o traiectorie ușor ascendentă, dar creșterea va fi sub nivelul celei atinse în anii 2005 - 2008. Această evoluție nu va aduce, neapărat, mai multe locuri de muncă. Vor intra în exploatare noi nave, dar, pe de altă parte, vor ieși de pe piață multe nave vechi, care nu satisfac standardele tehnice și sociale impuse de convențiile internaționale", afirmă Adrian Mihălcioiu.

Iată și o temă inedită, abordată în cadrul întâlnirii. Companiile de navigație, în special cele mari, sunt forțate să aducă foarte mulți bani la bordul navelor. Presiunile vin, mai ales, din partea navigatorilor filipinezi. Aceștia doresc să încaseze banii la navă, pentru a evita transferurile bancare și schimburile valutare dezavantajoase pentru ei. Interesele lor vin în contradicție cu cele ale angajatorilor. Dimpotrivă, companiile caută să reducă cât mai mult plățile la bordul navelor și costurile cu schimbul valutar. Acest conflict de interese îi avantajează pe navigatorii români, consideră liderul SLN. 

Referindu-se la evoluția flotei norvegiene, Mihălcioiu a subliniat următoarele: "Tendința este ca armatorii norvegieni să își aducă navele sub pavilionul național. Pentru marinarii români, care în proporție mai mare de 50% muncesc pe navele norvegiene înregistrate sub pavilioane de complezență, această mutare reprezintă un pericol, în condițiile în care statul român nu semnează convenția privind țara de domiciliu fiscal cea mai favorabilă. Dacă pe parcursul acestui an vom reuși să semnăm convenția, vom avea surpriza să crească numărul locurilor de muncă pentru români. Navigatorii noștri sunt apreciați de armatorii norvegieni, pentru profesionalismul lor. De altfel, în ultima vreme cererea de marinari români pentru navele de croazieră a crescut."

Spre deosebire de celelalte state europene care au reînnoit acordurile încheiate cu Norvegia și care permit navigatorilor să aleagă țara de domiciliu fiscal cea mai favorabilă, statul român nu l-a prelungit. Acordul a fost încheiat de România în 2007, pus în aplicare în urma intervenției SLN și a fost valabil până în 2011. El le permitea angajatorilor norvegieni să plătească toate taxele și impozitele aferente salariilor conform legislației din România, mult mai favorabilă pentru ei. De aceea erau interesați să recruteze echipaje românești. 

Înainte de expirarea acordului, SLN a făcut presiuni la Ministerul Muncii pentru reînnoirea lui, dar acesta s-a eschivat sistematic în mod inexplicabil, deși statul român are numai de câștigat, fără să fie pus la cheltuială. Toate tentativele ulterioare de reluare a discuțiilor au eșuat din cauza obtuzității instituțiilor statului.

În lipsa acordului, navigatorii români au devenit prea scumpi pentru navele cu pavilion norvegian, întrucât în cazul lor trebuie aplicată fiscalitatea aferentă salariilor din Norvegia. Armatorii norvegieni preferă echipajele din țările cu legislația fiscală mai permisivă, care au încheiate acorduri cu Norvegia.