Criza forței de muncă - cea mai gravă problemă a României

- Domnule director, agenții economici din România își încep activitatea în condiții nefavorabile, în 2019. Am în vedere măsurile fiscale adoptate de Guvernul României prin Ordonanța de Urgență nr. 114 din 29 decembrie 2018. Cum va fi afectat mediul de afaceri constănțean?

- Acest act normativ a apărut peste noapte. S-a "uitat" că este nevoie de o pregătire din timp a mediului de afaceri pentru a se adapta și a-și lua măsurile necesare. Dialogul social nu mai există sau este mimat. Eu cred că această legislație făcută "pe genunchi", cum spunea cineva, și nefundamentată printr-un studiu de impact, va suferi modificări. Își vor da seama că unele lucruri sunt atât de greșite, încât sunt neaplicabile. Dar dincolo de aceste măsuri fiscale dezavantajoase, mai important este să se rezolve problema forței de muncă, fără de care economia României nu va putea rămâne în aceeași parametri.

- Credeți că se va adânci criza forței de muncă?

- O serie de studii arată că aproape jumătate dintre tinerii României au de gând să părăsească țara. Fenomenul durează de câțiva ani. În multe domenii de activitate, întreprinzătorii se plâng că nu mai au pe cine angaja. Din acest motiv au devenit mai puțin pretențioși în privința pregătirii. Sunt dispuși să facă eforturi și cheltuieli cu calificarea la locul de muncă. Dar nu mai au pe cine pregăti. Acum se văd efectele nefaste ale unor măsuri luate cu mulți ani în urmă, când au fost desființate școlile profesionale.

- Principala cauză a migrației forței de muncă o reprezintă decalajul salarial dintre țara noastră și Occident.

- Este adevărat. Oricine își dorește să câștige de trei sau de cinci ori mai mult decât în România. Totuși, lucrurile s-au mai îmbunătățit oarecum, pentru că forțați de Guvernul României, care a ridicat nivelul salariului minim într-un ritm alert, vrând-nevrând, cei din sectorul privat au fost obligați să țină pasul. Dar dacă ar fi să îl întrebăm pe un tânăr român, absolvent de liceu, ce își dorește mai mult în viață, primul răspuns va fi: să lucreze în străinătate, iar pe locul doi, să lucreze la stat. De ce? Pentru că, în sectorul de stat, salariile sunt duble față de sectorul privat și pentru că nu se pune problema productivității muncii. Pentru mulți tineri, lucrul la stat înseamnă un loc călduț, unde plimbi hârtiile dintr-un birou în altul fără nici un fel de răspundere. Este o situație anormală. În orice țară cu economie dezvoltată, cel care își face un drum în viață preferă să lucreze în mediul privat, unde se câștigă mai mult. În România, este exact pe dos. Această situație nu va putea continua mult timp. La un moment dat, Guvernul român nu va mai putea plăti un număr atât de mare de bugetari și vor fi necesare reforme profunde. Drumul invers, de la stat la privat sau în străinătate, va fi dureros.

- Cum poate fi rezolvată, pe moment, criza forței de muncă?

- În anul 2019, vom asista la "importul" unui număr mult mai mare de lucrători aduși din afara Uniunii Europene. După îndelungate presiuni ale mediului privat, Guvernul și Parlamentul au înțeles că trebuie ușurat procesul de aducere a lucrătorilor străini.

- Este același proces pe care l-au trăit și țările din Europa de Vest.

- Într-adevăr. Eu am mai spus-o de multe ori: țările vestice, din UE, ar trebui să-i mulțumească României, în fiecare zi, pentru că le furnizează o forță de muncă calificată, cu costuri zero pentru ele, și pentru că suntem o piață de desfacere pentru produsele lor. Din păcate pentru noi, nu există o țară membră UE, mai la est de România, ai cărei lucrători să își dorească să muncească la noi. Este tot mai greu să aduci în România lucrători din Republica Moldova, pentru că o bună parte dintre ei și-au luat cetățenia română și au plecat în Occident. Anul trecut am făcut o analiză pe baza bilanțurilor financiar-contabile depuse de firmele din județul Constanța, care au avut activitate în anul 2017 și cel puțin un salariat. Am constatat că, în județul Constanța, creșterea veniturilor cumulate ale agenților economici a fost foarte mică de la un an la altul. Profitul din exploatare a avut o creștere ușoară, în schimb, numărul salariaților a scăzut cu aproape 6%. De aceea, eu cred că eforturile mediului de afaceri se vor îndrepta spre aducerea forței de muncă din afară, cu precădere a românilor care doresc să se întoarcă acasă, iar pe de altă parte, spre susținerea învățământului dual. Anul acesta ar putea fi înființate mai multe clase de învățământ profesional de tip dual, pentru că s-au făcut eforturi din partea agenților economici. Rămâne să fie convinși elevii să aleagă această formă de învățământ, dar mai ales părinții. Dacă vom reuși, peste trei ani vom avea primii absolvenți de învățământ profesional dual. Din păcate, pe legislația actuală, agenții economici nu vor avea nicio certitudine că absolvenții vor rămâne în unitățile lor. Va trebui să se găsească o soluție legislativă în acest sens. În Germania, dacă un absolvent de școală profesională nu mai dorește să se angajeze la întreprinderea care l-a format, angajatorul care îl primește este obligat să-i achite toate costurile celui care a făcut cheltuielile cu formarea. Cam pe aici ar trebui să ajungem și noi cu legislația. În Constanța, avem provocări specifice. Bine ar fi să înceapă exploatarea off-shore, a gazelor. Se vor petrece lucruri interesante în dezvoltarea locală.