Criza mondială lasă cadeții fără locuri de practică

România este unul dintre impor-tantele rezervoare de forță de muncă ale flotei mondiale. Conexiunea pieții interne a navigatorilor cu cea internațională este mediată de 106 companii de crewing autorizate. Misiunea de a reînnoi, întineri continuu rezerva de ofițeri români le revine Universității Maritime Constanța și Academiei Navale "Mircea cel Bătrân".

Pe tobogan
De la dispariția flotei naționale, problema cea mai spinoasă a formării promoțiilor de ofițeri o constituie organizarea stagiilor de practică pe timpul studenției. Armatorii preferă să recruteze navigatori gata pregătiți și doar criza de ofițeri din ultimul deceniu i-a determinat să accepte organizarea programelor pentru cadeți pe navele lor.
Odată cu izbucnirea crizei din shipping-ul mondial, în ultimul trimetru al anului 2008, cererea de forță de muncă a scăzut, iar companiile de navigație au început să amputeze cheltuielile cu forța de muncă. Astăzi, armatorii sunt tot mai puțin interesați de pregătirea viitorilor ofițeri, stagiile de practică însemnând costuri suplimentare pentru ei.
Instituțiile de învățământ superior din Constanța au profitat de foamea de ofițeri de pe piața internațională și de programul european Erasmus, care asigură granturi pentru practica studenților și pentru mobilitate profesională. În anul universitar 2007 - 2008, pe fondul creșterii economice, au fost organizate stagii pentru 146 de studenți, cu finanțare comunitară. Numărul lor a scăzut la 125, în anul 2008 - 2009, ca efect al crizei și există riscul ca declinul să se accentueze.

Vânătorii de… soluții
Comunitatea maritimă din Con-stanța a reacționat la această amenințare. Ieri, la Sea Man´s Club, din Constanța, a avut loc o reuniune a reprezentanților celor două instituiții de învățământ, ai unor armatori și companii de crewing, ai Sindicatului Liber al Navigatorilor și Autorității Navale Române, ai Ligii Studenților din UMC, precum și ai comisiilor care gestionează programul Erasmus în aceste universități.
Tema principală a reuniunii moderate de Adrian Mihălcioiu, liderul SLN, a fost găsirea soluțiilor pentru promovarea cadeților români în flota internațională. Coordonatorii programului Erasmus au solicitat 160 de locuri de practică pentru anul universitar 2009 - 2010 și propuneri pentru următorul an.
Discuțiile, foarte animate, în ciuda deosebirilor de interese și opinii, au scos în evidență preocuparea tuturor participanților pentru creșterea și întinerirea rezervei de forță de muncă marinărești. Reprezentanții companiilor de crewing au reproșat: instabilitatea prea mare a forței de muncă, slaba pregătire de specialitate și lipsa de educație a multor tineri cadeți și ofițeri. Ei au arătat că, în contextul crizei economice, suportarea unor costuri ale practicii studențești prin programul Erasmus ar putea constitui un element de atractivitate pentru armatori.
Problema contractelor de fidelitate a fost intens de dezbătută. S-a discutat despre legalitatea și eficiența lor. A reieșit că, până în acest an, studenții le-au respins pentru că "nu vor să fie legați de glie". Jumătate dintre cei câțiva care le-au semnat au renunțat ulterior la ele. Și-au achitat datoriile față de armatori și au plecat la companiile care i-au plătit mai bine. Oare criza economică a deter-minat o schimbare în atitudinea cadeților? Un sondaj de opinie ar putea arăta dacă, în noul context, asemenea contracte sunt acceptate.
Adrian Mihălcioiu a lansat mai multe propuneri interesante, inclusiv organizarea unei întâlniri cu Asociația Europeană a Armatorilor, în cadrul comisiei de dialog social de la nivelul Uniunii Europene.
La inițiativa lui, a luat ființă un comitet de lucru cu caracter permanent. Acest organism va selecta propunerile de la toate entitățile comunității maritime și va redacta un set de proiecte, destinate creșterii accesului navigatorilor români pe piața internațională a forței de muncă.