Cum ajunseră români să-i dea foc lânii

România are o resursă bogată: lâna. Crescătorii de oi au ajuns să-i dea foc, pentru că nimeni nu o vrea, nici măcar de pomană.

A dispărut o industrie
Pare surprinzător, dar până și lâna cea mai fină produsă în țară, cea recoltată de la oile din rasa Merinos de Palas, este prea puțin solicitată. De aceea, prețul de vânzare a ajuns la 2 lei pe kilogram, adică tot atât cât costă tunsul unui kilogram de lână, spune Radu Răducu, directorul general al Institutului de Cercetare - Dezvol-tare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas Constanța.
În timp ce lâna românească ajunge la gunoi sau pe foc, fabricile de confecții din țară comandă stofe "de-afară", mai ales italiene. Importatorii fac afaceri nu glumă. Adaosul comercial ajunge până la 200%, afirmă Aureliențu Popescu, directorul executiv al Federației Patronatelor din Industria Textilelor, Îmbrăcămintei și Încălțămintei.
De ce s-a ajuns aici? Pentru că în decurs de două decenii a dispărut segmentul industrial care făcea legătura între crescătorii de oi și fabricile de confecții. Au dispărut daracele și spălătoriile de lână, filaturile și țesătoriile, a dispărut industria de fire și de textile.
Colegii de la "Evenimentul - regional al Moldovei" spun că "ultimul mohican" al acestei ramuri industriale, SC "Stofe Buhuși" SA, a ajuns "la urzeală". Colosul industrial, care înainte de 1990 era cea mai mare unitate de profil din sud-estul Europei, cu 3.000 de angajați, mai are astăzi vreo 120. Unitatea este singura din țară care a păstrat integral procesul tehnologic, de la spălatul lânii până la realizarea produsului finit, stofa. Fabrica face eforturi să nu moară și să obțină contracte la export.

De ce Australia poate, iar România nu?
Industria textilă nu are șanse să renască în actualul climat economic, dominat de prejudecăți și importuri. Producătorii de confecții preferă stofele italiene scumpe. "Sunt de calitate!" - spun ei. Nu au încredere în lâna românească: "Are firul prea gros."
Cei ce ar vrea să investească în fabricarea firelor și stofelor s-ar lovi de un zid de prejudecăți. Pe de altă parte, n-ar avea nicio susținere din partea statului, pentru a depăși dificultățile începutului. Refacerea unei ramuri industriale și recâștigarea pieței interne sunt aproape imposibile fără sprijin. Statul ar trebui să manifeste interes pentru punerea în valoare a acestei resurse în continuă creștere, căci oieritul câștigă tot mai mult teren.
Trebuie luptat și cu prejudecata că nu avem lână bună. Cea obținută de la rasa Merinos de Palas este foarte fină, de calitate superioară. Fibra are 20 - 22,5 microni. Această rasă a fost creată la Oieria Constanța și omologată în anul 1960. Este considerată cea mai perfecționată rasă de oi din România fiind competitivă cu celelalte rase de tip Merinos existente în lume.
Este cunoscut faptul că lâna foarte fină, de calitate superioară provine tocmai de la oile Merinos. În prezent, principalul producător este Australia. În acest stat s-a dezvoltat o puternică structură instituțională și non-guvernamentală, care susține producția de lână Merinos, cercetarea în domeniu și învățământul profesional. Ea sprijină atragerea și formarea tineretului pentru industria lânii. De aceea, această resursă este în creștere, are căutare pe piață și dă de lucru multor australieni.

Strategia lânii
Producția de lână face parte din activitățile "verzi", ecologice, pe care Uniunea Europeană le încurajează. Prelucrarea ei ar putea fi, de asemenea "verde", bazată pe sursele de energie neconvențională. Se poate face ceva pentru a atrage fonduri europene în această direcție? Răspunsul ar trebui să-l dea ministerele agriculturii și economiei. De la ele așteptăm "o strategie a lânii".
O asemenea lucrare este de maximă urgență, pentru că în foarte scurt timp vom avea prea puține oi cu lână de calitate și un asemenea demers ar deveni inutil.
"Agenția Națională de Ameliorare și Reproducere în Zootehnie nu mai deține depozitele de reproducători și material seminal. Fermele de elită, care aveau circa 60% din efectivele din vârful piramidei au dispărut. Am mai rămas noi, dar nu ne simțim prea bine" - spune șeful Institutului Palas Constanța. Noi mai păstrăm un nucleu de 500 de capete din rasa Merinos de Palas, singurul pur, controlat, din țară. Este rezerva națională pentru obținerea efectivelor de lână și pentru diverse combinații, pentru că este ușor de transformat spre carne sau lapte."