De ce caută Ponta oameni de afaceri în China, când sunt destui în România?

De la mijlocul anilor ’90, capitalul chinezesc este tot mai prezent în România. La sfârșitul anului 2001, numărul firmelor înființate de chinezi ajunsese la 7.334, cu o pondere de 8,90% în totalul societăților comerciale cu participație străină. Capitalul lor social era de 44,842 milioane de dolari (echivalent), cu o pondere de 0,57% în capitalul străin din țara noastră. După 12 ani și jumătate, numărul firmelor chinezești a crescut cu 53,29%, iar capitalul lor social, de 9 ori. La 31 iulie 2014, activau 11.242 unități economice chinezești (cu o pondere de 5,77% în totalul firmelor străine), care dețineau un capital total de 407,698 milioane dolari (pondere de 0,79%). Structura capitalului străin din economia României ar putea să se schimbe în favoarea Chinei, dacă marile companii ale acestui stat ar da curs invitațiilor lansate de pre-mierul Victor Ponta. 

În cadrul vizitei pe care o efe-tuează la Beijing, primul-ministru român și miniștri care îl însoțesc i-au poftit pe oamenii de afaceri chinezi să investească în mai toate domeniile de activitate din țara noastră: agricultură, energie (inclusiv cea eoliană), infrastructură, protecția mediului și în proiectele a șase parcuri industriale, specialitate în electronică, telecomunicații și IT, industria alimentară, industria extractivă și minieră, prelucrarea lemnului, și un parc logistic în portul Constanța. 

Potrivit oficialilor români, o serie de firme chinezești și-au exprimat interesul pentru: proiectele de infrastructură rutieră și de modernizare a podurilor, proiectul de la Hidrocentrala Tarnița, sec-torul eolian, termocentrala Ro-vinari și modernizarea termocentralei Mintia-Deva, privatizarea combinatului din Râm-nicu Vâlcea și a Cuprumin, pre-luarea unor acțiuni în sistemul de distribuție de electricitate din România, exploatările petroliere din Marea Neagră și mineritul din Valea Jiului, realizarea proiectului trenului de mare viteză București - Constanța, privatizarea Sanevit SA și altele.

Câți dintre cei ce s-au declarat interesați de oferta românească vor trece la fapte? Mă tem că foarte puțini. Când vor afla cât de multe taxe și impozite trebuie să plătească în România și cât de imprevizibil, de instabil este sistemul nostru fiscal, când se vor lovi de mega-birocrația și mega-corupția românească, cei mai mulți investitori chinezi vor da bir cu fugiții.

De la instaurarea regimului Ponta, oficialii români și chinezi s-au întâlnit de mai multe ori. S-au semnat tot felul de memorandumuri de colaborare, fără a se realiza nimic concret. După fiecare întâlnire la nivel înalt, oamenii de afaceri chinezi au venit în documentare în țara noastră. Dar după ce au văzut cum stau treburile pe aicea, și-au luat tălpășița. România regimului Ponta este descurajantă pentru investițiile de orice fel, fie că sunt autohtone sau străine. Dacă oamenii de afaceri români, francezi, italieni, englezi, americani sau austrieci refuză ideea de a investi în țara noastră, din motivele sus-menționate, de ce ar face-o chinezii?

Apropos, dacă sunt atât de multe lucruri de făcut în țară, de ce nu se întâlnește premierul Victor Ponta și cu oamenii de afaceri români, să le facă aceleași oferte și promisiuni de sprijin pe care le-a prezentat chinezilor?