Radiografia pieței de capital

De ce sunt mai atractive investițiile pe bursă

258
De ce sunt mai atractive investițiile pe bursă - decesuntmaitrandafirsorin-1406046781.jpg

Articole de la același autor

"Piața de capital a avut o evoluție bună în prima jumătate a anului 2014. Majoritatea acțiunilor, în special a celor din sectorul

energetic, n-au avut scăderi; din contră. După perioada de acordare a dividendelor, ele au revenit la prețurile anterioare sau chiar și peste, cum este cazul acțiunilor Transelectrica și Transgaz. SIF-urile s-au menținut destul de bine, cu toate că singurul care a acordat dividende, până la această oră, este SIF 2. Urmează adunarea generală de la SIF 5, care va decide dacă acordă dividende. Spre deosebire de piețele de capital externe, cea românească și-a menținut trendul crescător" - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Sorin Trandafir, director operațional în cadrul societății de servicii de investiții financiare "Interfinbrok Corporation" SA, din Constanța.

În 2014, bursa din România a atras jucători noi, cu precădere din rândul fondurilor mari de investiții. În schimb, intrările de companii la listare au fost extrem de puține, dar atractive. Este vorba de Romgaz și Electrica. Sectorul privat nu a adus nicio ofertă pe bursă și nu sunt semne că, până la finele anului, o va face. Dimpotrivă, numărul companiilor care solicită delistarea de pe piața secundară de capital este în creștere.

Cum se explică lipsa de apetență a capitalului privat pentru a se lista la bursă? "Avem o bursă destul de mică și este normal să existe această atitudine. Până nu crește suficient lichiditatea pentru ca piața de capital să fie atractivă, nu va exista un interes prea mare din partea privaților pentru a-și lista societățile comerciale, întrucât nu vor avea succes" - afirmă Sorin Trandafir.

Există și o explicație culturală. Piața de capital românească este mult prea tânără. Cei mai mulți agenți economici privați autohtoni au insuficiente cunoștințe și deprinderi privind tranzacțiile bursiere. De aceea, preferă să stea deoparte.

"Așa se întâmplă pe toate piețele de capital tinere, din centrul și estul Europei, lipsite de cultura bursieră. Există, totuși, unele diferențe. În Polonia, statul a contribuit la dezvoltarea bursei, listând companiile scoase la privatizare. La noi, privatizările au ocolit sistemul transparent al pieței de capital. De aceea, bursa noastră nu s-a dezvoltat. În perioada 1996 - 2000, pe piața de capital erau listate SIF-urile, două - trei bănci și câteva companii. Suntem în 2014, cu aproape aceeași ofertă la tranzacționare. Au intrat în plus Fondul Proprietatea și companiile din domeniul energiei, sub presiunea celor de afară, în special în urma negocie-rilor cu Fondul Monetar Internațional" - relatează specialistul constănțean.

Străinătatea privește cu ochi buni bursa din București. Pe piața românească sunt tot mai prezente mari fonduri de investiții din SUA, din Suedia și Norvegia. Climatul general este favorabil tranzacțiilor bursiere. Investitorii și-au revenit după șocul crizei economice mondiale, care, după cum vă amintiți, a lovit mai întâi piețele de capital.

"În februarie - martie 2009, indicele Dow Jones era de 6.900 puncte. În iulie 2014, a ajuns la 17.100 puncte. Este o creștere fantastică. S-au tipărit foarte mulți bani și au scăzut foarte mult dobânzile. Este o politică mondială privind reducerea dobânzilor bancare. De aceea au crescut foarte mult bursele externe. Nu trebuie uitate nici sumele mari retrase de pe piața de capital la începutul crizei economice. Mai sunt și banii electronici emiși în America - e vorba de 110 miliarde de dolari - care intră pe bursă" - explică Sorin Trandafir.

În cel de al doilea semestru al anului nu sunt așteptate schimbări importante pe piața românească de capital. Doar evoluția războiului din Ucraina, creșterea tensiunilor dintre Rusia și restul lumii ori majorarea dobânzilor bancare în SUA ar putea determina redirecționarea capitalurilor, afirmă specialistul.

Astăzi, pentru capitalul românesc, investițiile pe bursă sunt mai interesante decât cele fizice, în economia reală, acestea din urmă fiind descurajate de impozitul de 1,5% pe clădirile speciale.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.8056 secunde