Declin catastrofal al inventicii românești!

579
Declin catastrofal al inventicii românești! - declincatastrofalalinventiciirom-1553468739.jpg

Articole de la același autor

Creativitatea și inventivitatea românească trec, în zilele noastre, printr-o perioadă de cumplit declin, comparabil doar cu cel petrecut în anii celui de Al Doilea Război Mondial și ai regimului Gheorghiu-Dej (1947 - 1965).


Statisticile Oficiului Național de Invenții și Mărci ne arată că perioadele cele mai fertile pentru inventatori, în care s-au depus cele mai multe cereri de brevete de invenție și s-au acordat cele mai multe brevete au fost: epoca interbelică (1920 – 1939), cu o medie anuală de 1.273 cereri și 1.118 brevete și regimul Ceaușescu (1965 – 1989), cu o medie anuală de 3.779 cereri și 2.378 de brevete.
După prăbușirea regimului comunist, numărul acestora a scăzut de la un vârf de 3.081 cereri și 1.428 brevete, în 1990, la 1.147 de cereri și 363 de breve, în 2018.
Ce explicație are involuția creativității și inventivității din România? În primul rând este e vorba de o cauză demografică. Migrația a peste 5 milioane de români, marea lor persoane tinere, active, calificate, a dus la scăderea dramatică a resursei umane din care se nasc inventatorii. 
O altă cauză o reprezintă criza profundă în care se află sistemul de învățământ. Pe de o parte, instituțiile școlare scot de pe băncile lor un număr tot mai mare de posesori de diplome - analfabeți funcționali, iar pe de altă parte, s-au îndepărtat foarte mult de nevoile economiei. Astăzi, școala românească dezvoltă într-o măsură din ce în ce mai mică capacitățile creative ale tinerei generații. 
Nu în ultimul rând, creativitatea și inventivitatea sunt prea puțin încurajate în zilele noastre, iar drumul de la brevet până la punerea invenției în practică este plin de bariere. 
În cele mai multe unități economice nu există nicio preocupare pentru creșterea pregătirii profesionale a lucrătorilor. De asemenea, nivelul scăzut de salarizare din cele mai multe firme și lipsa unui sistem de recompensare materială a creativității descurajează orice preocupare inovativă din partea lucrătorilor români.
Inovarea și dezvoltarea în economia românească nu pot fi realizate fără o schimbare de atitudine la nivelul oamenilor de afaceri, a patronatelor. Avem nevoie de o deschidere activă din partea lor spre procesele inovative, de o preocupare constantă pentru stimularea și dezvoltarea forțelor creative din propriile unități 


Regimul Ceaușescu și mișcarea inovatorilor
Ce explicații are explozia de invenții și inovații din timpul regimului Ceaușescu? Stimați cititori, ați auzit de "mișcarea inovatorilor"? Este vorba de o amplă campanie de stimulare a creativității și inventivității în întreprinderi, din anii ´80 ai secolului XX. În acea vreme, Nicolae Ceaușescu decisese să fie stopate toate importurile, inclusiv cele tehnologice, și să crească exporturile. Astfel, balanța de plăți a României și bugetul de stat urmau să devină excedentare, permițând achitarea datoriile externe înainte de scadență și dobândirea "independenței față de Occident".
Ca urmare a acestei politici, s-a trecut, pentru prima oară în istoria țării, la tipul de economie autarhică (care își satisface singură toate nevoile). Pentru a asigura materialele, piesele de schimb, echipamentele și instalațiile care până atunci se aduceau din import, li s-a cerut "colectivelor de oameni ai muncii" să își pună creierul la contribuție. Mai mult, pentru a stimula "creativitatea maselor" au fost acordate, prin lege, stimulente pentru invențiile și inovațiile aplicate în practică, iar în numeroase întreprinderi au fost înființate compartimente specializate, care se ocupau de obținerea brevetelor de la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.
"Mișcarea inovatorilor" avea un solid suport științific. Institutele de cercetări erau implicate până la gât în găsirea soluțiilor pentru înlocuirea importurilor. Aveau loc conferințe și simpozioane științifice care stimulau schimbul de idei. Literatura științifică și tehnică străină, câtă mai reușea să intre în România, întrucât fondurile valutare pentru achiziții fuseseră tăiate, circula din mână în mână și era copiată. 
În acei ani, în unitățile de producție și în institutele de cercetări au fost realizate o mulțime de produse și tehnologii noi, au fost îmbunătățite ori, pur și simplu, copiate altele deja existente în străinătate, care nu erau protejate în țara noastră. 


SNC avea cei mai mulți inventatori


Șantierul Naval Constanța era unitatea cu cei mai mulți inventatori și inovatori din județ. Îmi amintesc că una dintre cele mai importante creații de la acea vreme a fost linia tehnologică de producție a containerelor, prima de acest gen cu utilaje sută la sută românești, avându-l ca titular de brevet pe tânărul inginer Constantin Corolevschi, proaspăt ieșit de pe băncile facultății. În țară, mai existau două astfel de linii de producție, dar cu utilaje germane: una la Târgu Mureș și alta la Arad.
Transportul de mărfuri containerizate era în continuă creștere, iar România avea nevoie de containere cât mai multe pentru exporturile sale de mărfuri generale, astfel că SNC a primit "sarcina de partid și de stat" să le producă, deși nu dispunea de o linie de fabricație specializată. Așa cum se întâmpla în întreprinderile de la acea vreme, misiunea de a realiza noua linie tehnologică a fost pasată din treaptă în treaptă ierarhică, până jos, la tânărul inginer. Iar acesta s-a dovedit a fi un inventator înnăscut, astfel că noua linie de fabricație a fost inaugurată în vara lui 1996. 


Atrași de stimulentele materiale considerabile, mulți tineri și mai vârstnici s-au implicat în "mișcarea inovatorilor". Pentru invențiile aplicate în producție li se acorda autorilor o cotă de 50% din beneficiul obținut în primul an și de 25% din beneficiul celui de al doilea an. Apoi, invenția revenea întreprinderii. În cazul retehnologizărilor, stimulentele nu puteau depăși trei salarii de cercetător principal. 


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4517 secunde