Dependența României de importul de forță de muncă ridică probleme de securitate națională

747
Dependența României de importul de forță de muncă ridică probleme de securitate națională - fonddependentaromanieideimportul-1555677763.jpg

Articole de la același autor

Înainte de 1990, unitățile industriale și șantierele de construcții din regiunile dezvoltate ale României își recrutau forța de muncă din Oltenia și Moldova (zonele slab dezvoltate ale țării, care îndeplineau rolul de rezervor de mână de lucru pentru economia națională) și din mediul rural. Extinderea portului Constanța, dezvoltarea Șantierului Naval Constanța, construcția combinatului petrochimic de la Midia, a canalelor navigabile Dunărea - Marea Neagă și Poarta Albă - Midia Năvodari, a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă nu ar fi fost posibile fără recrutarea a zeci de mii de tineri din zonele cu excedent demografic ale țării.

O catastrofă demografică

Procesul haotic de restructurare și privatizare a economiei ce a urmat după 1990, soldat cu prăbușirea a sectoare întregi ale economiei și închiderea a milioane de locuri de muncă, a declanșat exodul lucrătorilor români pe piața externă. Mai apoi, aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, a făcut să explodeze migrația externă, lucrătorii români profitând de avantajele oferite de piața unică europeană a muncii. Astfel, România a devenit cel mai important rezervor de forță de muncă calificată și necalificată pentru țările dezvoltate din Europa de Vest și din America de Nord. Astăzi, peste cinci milioane de români, cu precădere tineri, muncesc în afara granițelor țării.

Migrația externă a forței de muncă a provocat o adevărată catastrofă demografică. Scăderea masivă a populației tinere rămasă în țară a făcut ca natalitatea să scadă dramatic. Astfel că, de la un an la altul, structura pe vârste a populației continuă să se deterioreze.

Consecința acestor procese degenerative este criza tot mai acută de forță de muncă cu care se confruntă economia românească și îmbătrânirea efectivelor de lucrători de care încă dispune.

Orientul salvator

Ce soluții are România pentru a-și acoperi deficitul de mână de lucru? Declarațiile guvernamentale despre aducerea românilor acasă s-au dovedit a fi baliverne, propagandă curată. Partidele politice, Parlamentul, Guvernul și toate celelalte instituții nu au nicio soluție. Dimpotrivă, acțiunile lor contribuie la creșterea migrației externe a forței de muncă, la adâncirea crizei demografice, a sănătății și a învățământului.

Singura soluție pentru domolirea (nicidecum rezolvarea) crizei forței de muncă a rămas importul de lucrători din Orientul Îndepărtat. Țări precum Nepal, Filipine, Vietnam, Thailanda, China, Pakistan, Sry Lanka și chiar vecina noastră, Turcia, au devenit salvatorii economiei românești.

În ultimii ani, autoritățile au aprobat următoarele contingente de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă din România:

- 5.500 lucrători, din care 3.300 permanenți, în anul 2015;

- 5.500 lucrători, din care 5.500 permanenți, în 2016;

- 5.500 lucrători, din care 3.500 permanenți, în 2017;

- 7.000 lucrători, din care 4.000 permanenți în 2018.

În ședința din data de 30 ianuarie 2019, Guvernul Dăncilă a aprobat, pentru acest an un contingent de aproape trei ori mai mare decât în 2018, respectiv 20.000 de lucrători nou - admiși pe piața forței de muncă din România.

Contingentele de nou-admiși an de an se adaugă la efectivele deja existente. Câți lucrători străini muncesc, în prezent, în România? În august 2018, potrivit Ministerului Muncii, numărul lor depășea 17.000 de persoane, un efectiv mult prea mic față de deficitul existent.

Întrebări fără răspuns

Astăzi, tema importului de lucrători este cap de listă pe agenda reuniunilor oficialilor români cu cei din Asia. Iată, Nicolae Goia, ambasadorul României în Pakistan, a discutat cu Zulfikar Bukhari, asistentul principal al primului ministru de la Islamabad, despre exportul de forță de muncă în Romania. Goia a precizat că România are nevoie de mii de șoferi, de medici, ingineri, muncitori în construcții și specialiști IT, având potențial să importe aproximativ un milion de lucrători calificați și necalificați din toată lumea.

Cum va evolua, pe viitor, piața forței de muncă din România? Va continua exodul lucrătorilor români pe piața externă și va crește importul de lucrători asiatici? Cât de mult va depinde economia națională de rezervoarele de lucrători din Asia peste cinci, zece sau douăzeci de ani? Ce consecințe va avea această dependență asupra relațiilor economice și sociale, asupra demografiei și culturii românești? Ce se va întâmpla, cu economia noastră, dacă din cine știe ce motive, țările exportatoare își retrag lucrătorii din România? Prin "grija" guvernanților români, migrația și importul masiv de forță de muncă au devenit teme de securitate națională.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Marţi, 07 August 2018
Stire din Economie : Criza forței de muncă
Miercuri, 06 Decembrie 2017
Stire din Economie : Pulsul economiei
Vineri, 04 Septembrie 2015
Stire din Economie : Costul forței de muncă a crescut
Marţi, 09 Decembrie 2014
Stire din Social : Anul 2015 vine cu angajări!
Pagina a fost generata in 0.3592 secunde