Dezinflația forțată va fi urmată de un proces inflaționist galopant

Criza economico-financiară a dus la scăderea ratei anuale a inflației în Uniunea Europeană, de la 2,8%, în luna noiembrie 2008, la 2,2%, în decembrie. Nivelul acestui indice economic a fost de 3,2% în decembrie 2007.

La finalul anului trecut, cele mai mici rate ale inflației au fost consemnate în Luxemburg – 0,7%, Portugalia – 0,8%, Germania – 1,1%, iar cele mai înalte în Letonia – 10,4%, Lituania – 8,5% și Estonia – 7,5%. În România, rata anuală a inflației a fost de 6,4%.

Mărfurile și serviciile vândute în spațiul comunitar au avut o contribuție diferită la procesul inflaționist. Cele mai înalte rate le-au furnizat chiriile – 3,6%, alcoolul și tutunul – 3,5%, serviciile hoteliere și ale restaurantelor - 3,3%, iar cele mai mici, transporturile – minus 2,5%, comunicațiile – minus 1,8%, serviciile pentru timp liber și culturale – 0,3%.

De regulă, reducerea inflației este un obiectiv major al oricărei economii. În condiții normale, ea reprezintă un simpton al sănătății sistemului. O rată scăzută a acestui parametru arată că producția și serviciile merg bine, că există o ofertă bogată de mărfuri pe piață și o concurență acerbă, fapt ce conduce la scăderea prețurilor.

În contextul actualei crize, scăderea indicelui inflației spune cu totul altceva. El reflectă o comprimare dramatică a consumului, în raport cu oferta de mărfuri și servicii. Mai mult, ne atenționează că sectorul producției, aflat în pericol, va reacționa dur, restrângând oferta de mărfuri și servicii. Astfel că, după o dezinflație forțată, va urma un proces inflaționist galopant.