Dicționar de termeni bancari

Bon de tezaur: titlu de credit emis de stat în vederea atragerii unor resurse suplimentare pe termen scurt (până la 1 an) necesare unor cheltuieli bugetare ce nu suportă întârziere. Statul se împrumută, dobândind calitatea de debitor față de persoanele fizice și juridice care cumpără bonurile de tezaur. Aceste instrumente financiare sunt purtătoare de dobândă, sunt transmisibile și pot fi scontate;

Eficiență: capacitatea unei acțiuni sau a unui complex de factori de a produce efecte pozitive;

Factor: parte într-un contract de factoring care preia creanțele comerciale de la cealaltă parte a contractului pentru care, în schimbul responsabilității încasării acestora, percepe comisionul de factoring.

Împrumut de stat: acea formă de împrumut prin care statul își procură resursele necesare, de pe piața internă sau de pe cea externă pentru a-și acoperi cheltuielile. Împrumuturile de stat sunt contractate de pe piața financiară sau prin emisiune de titluri de stat (obligațiuni, titluri de rentă, bonuri de tezaur). Împrumuturile de stat sunt purtătoare de dobândă, au cheltuieli de emisiune, lansare și gestionare a titlurilor;

Ordin de curs limitat: ordinul dat de către un client băncii sale pentru a i se cumpăra sau vinde valută de pe piața valutară la un curs indicat de către acesta, cu înțelesul de "vindeți cu cel puțin", în cazul unui ordon de vânzare, și "cumpărați cu cel mult", în cazul unui ordin de cumpărare.