Codul fiscal este mai schimbător decât Marea Neagră în anotimpul furtunilor. În zadar solicită organizațiile patronale stabilitate și predictibilitate fiscală, degeaba avem o lege care spune că nu se pot schimba regulile jocului în timpul anului fiscal. Nu trece o săptămână fără o modificare, o completare, o amendare a Codului fiscal și a celui de procedură fiscală.
Ministerul de Finanțe a pus în dezbatere proiectul unei OUG care va contribui la creșterea gradului de colectare a taxelor și impozi-telor și la reducerea arieratelor, întrucât propune schimbarea sistemului de dobânzi și penalități de întârziere cu unul mai flexibil.
În concepția inițiatorului, penalitățile sunt menite să descurajeze neconformarea, în timp ce dobânda este destinată să protejeze valoarea reală a plăților reprezentând impozite, taxe și alte sume datorate bugetului general consolidat. De aici s-a ajuns la ideea că legislația fiscală trebuie să trateze penalitățile și dobânzile ca două instrumente separate.
Conform noii filosofii fiscale, nivelul dobânzii trebuie să fie peste rata dobânzii creditelor acordate de instituțiile financiare, astfel încât contribuabilii să fie descurajați să utilizeze arieratele ca surse de finanțare ale activităților lor, dar nici să nu fie la un nivel foarte mare pentru a constitui un element împovărător pentru contribuabil.
Pe de altă parte, penalitățile de întârziere trebuie să constituie o sancțiune pentru neplata la scadență, calculată ca un procent la nivelul sumei neplătite, astfel încât aceasta să crească în raport cu valoarea sumei neplătite și cu perioada de întârziere.
În acest sens, se propune înlocuirea penalității fixe de 5% sau 15% cu o penalitate de 0,02% pe zi de întârziere (7,3% pe an). Actualul sistem (penalitatea de întârziere de 5% sau 15%) încurajează plata voluntară până la împlinirea termenului de 90 de zile de la scadență, astfel că, după acest termen, contribuabilii nu mai sunt încurajați să achite impozitele și taxele deoarece penalitatea de întârziere este aceeași (15%). Or, sistemul propus diferențiază cuantumul penalității de întârziere în funcție de zilele de întârziere.
Proiectul aduce modificări și în mecanismul de stingere a obligațiilor fiscale prin darea în plată a unui bun imobil. Bunurile oferite vor trebui să fie libere de orice sarcini și să nu fie supuse executării silite. De asemenea, sunt clarificate prevederile referitoare la constituirea de garanții și sunt extinse unele termene, în cazul eșalonării la plată.
Proiectul propune o nouă facilitate, respectiv amânarea la plată a obligațiilor fiscale în situația în care contribuabilii au de încasat sume certe, lichide și exigibile de la autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, în baza contractelor de finanțare încheiate cu acestea.