Docherii constănțeni, de șapte ori mai productivi decât constructorii de automobile

În trei ediții anterioare ale coti-dianului "Cuget Liber", v-am prezentat un studiu economico-financiar, privind evoluția activității de operare în portul Constanța. Pornind de la datele publicate de Ministerul Finanțelor Publice, referitoare la 30 de agenți economici, am evidențiat, în premieră, cum a evoluat acest sector în perioada crizei economice. Astăzi, prezentăm ultima parte a studiului nostru, cea referitoare la evoluția produc-tivității muncii.

Cum măsurăm productivitatea muncii?

Pentru cititorii nefamiliarizați cu noțiunea "productivitate a muncii" trebuie precizat că este definită ca "eficiență a muncii exprimată prin raportul dintre cantitatea de produse realizată și volumul de muncă consumat". Despre un lucrător care produce 1.000 de cuie pe oră se spune că este de 10 ori mai eficient sau mai productiv decât cel ce produce 100 de cuie identice, în aceeași unitate de timp.

În practică, este nevoie să se compare eficiența lucrătorilor care realizează produse și servicii foarte diferite. În acest caz, nu poate fi luat ca termen de comparație produsul fizic. Ca urmare, se recurge la ceea ce au comun toate mărfurile: valoarea. Astfel, productivitatea este exprimată ca raport între veniturile produse de o entitate (lucrător, companie, sector de activitate sau economie națională), într-o unitate de timp (oră, zi, lună, an), raportat la numărul lucrătorilor. La nivel macroeconomic, productivitatea se măsoară ca raport între Produsul Intern Brut (care se exprimă valoric) obținut într-un interval de timp și numărul mediu al lucrătorilor din respectiva economie. Astfel, poate fi comparată productivitatea româ-nului cu cea a americanului sau a germanului cu a rusului.

Trebuie făcută o precizare. Productivitatea măsurată prin raportarea la valoarea mărfurilor nu depinde doar de capacitatea productivă a lucrătorilor, a mașinilor și instalațiilor cu care ei operează, ci și de ceea ce se întâmplă pe piață, de evoluția prețurilor și tarifelor. Peste noapte, activitatea unei companii devine mai eficientă doar pentru că a reușit să încheie un contract avantajos, care îi permit să vândă aceeași cantitate de produse la un preț mai bun.

Performerii crizei

În cazul celor 30 de operatori portuari care fac obiectul studiului nostru, am calculat productivitatea anuală ca raport între veniturile totale obținute de aceștia și numărul mediu de salariați raportat. Altfel spus, valoarea obținută pentru o companie ne arată cât venit a produs, în medie, un lucrător, în decurs de un an, sau care este productivitatea pe cap de angajat.

Din datele analizate rezultă că, în medie, un lucrător din sectorul de operare al portului Constanța a realizat o producție de 268.524 lei în 2008, ultimul an al creșterii economice.

Criza economică din 2009 - 2010 a obligat operatorii portuari să își diminueze cheltuielile și să sporească eficiența. Astfel că, în 2010, în ciuda scăderii traficului de mărfuri cu 27,84%, comparativ cu 2008, productivitatea medie a angajaților a crescut cu 54,97%, ajungând la 416.123 lei.

Criza a avut și o parte bună, putem spune. Ea a obligat companiile și lucrătorii să fie mai eficienți, mai productivi, mai competitivi, să se apropie mai mult de modelul occidental de producție.

Nu toate companiile au obținut creșteri de productivitate pe timp de criză; doar 20 dintre ele. Unele dintre aceste performere au avut creșteri cu adevărat spectaculoase, de peste 100%.

Eficiență de vis

Studiul a pus în evidență diferen-țele de productivitate dintre operatori. Un număr de cinci companii - Barter Trading Romania, Kirazoglu Corporation, Sargeant Marine Romania, Tomini Trading și Canopus Star - se detașează radical de restul lumii, prin indici de productivitate de excepție. Iată, spre exemplu, în cazul firmei Barter Trading Romania, ale cărei afaceri constau în co-mercializarea cerealelor, depozitarea, încărcarea - descărcarea lor de pe nave, rezultă din calcul o productivitate de 5.911.862 lei pe cap de lucrător. În comparație, lucrătorul mediu al unui alt terminal de cereale, Silotrans, are o productivitate anuală de numai 463.562 lei, deci de 12,75 ori mai mică.

Până și industrii de vârf, precum cea auto (care folosește linii de producție automatizate și robotizate), nu pot visa la un asemenea nivel de eficiență a muncii. Iată, lucrătorul mediu de la Automobile Dacia are o productivitate anuală de numai 839.617 lei, deci de 7 ori mai mică. Eu nu pot oferi vreo explicație rațională pentru asemenea diferențe, pentru că nu am suficiente informații. De aceea prefer să le consider unul dintre misterele capitalismului românesc.

Top 30 al productivității muncii

Dar să vedem cum arată topul celor 30 de firme, ierarhizate în funcție de productivitatea muncii pe cap de salariat în 2010, exprimată în lei (în paranteze este prezentată creșterea, respectiv descreșterea, față de 2008):

1. Barter Trading Romania - 5.911.862 (+184,42%);

2. Kirazoglu Corporation - 5.829.535 (+132,92%);

3. Sargeant Marine Romania - 3.210.022 (-9,97%);

4. Tomini Trading - 2.084.526 (+75,47%);

5. Canopus Star - 1.458.504 (+44,68%);

6. Kronospan Zona Liberă Constanța - 498.444 (+79,11%);

7. Silotrans - 463.562 (-9,15%);

8. APM Terminals Romania - 429.363 (+47%);

9. North Star Shipping - 334.615 (-4,61%);

10. Comvex - 316.469 (-34,25%);

11. Constanța South Container Terminal - 306.034 (-1,60%);

12. Chimpex - 305.927 (+113,67%);

13. United Shipping Agency - 278.980 (+43,75%);

14. Barter Port Operator - 230.656 (+84,52%);

15. European Metal Services - 189.960 (+34,16%);

16. Niva Prodcom - 182.770 (+12,24%);

17. Umex - 134.641 (+89,81%);

18. TTS Operator - 124.170 (-15,62%);

19. Minmetal - 167.121 (+1,96%);

20. Amvexis Com - 141.282 (+34,42%);

21. Socep - 128.717 (+28,99%);

22. Oil Terminal - 120.436 (+11,92%);

23. Decirom - 99.456 (+118,51);

24. Beta Intertrans - 97.360 (-4,89%);

25. Casa de Expediții Phoenix - 96.431 (+72,32);

26. Silo - Port - 96.400 (-46.94%);

27. Romned Port Operator - 78.720 (-36,74%);

28. Astar Stevedoring - 73.173 (+44,68%);

29. Rotrac - 62.714 (+24,43%);

30. Frial - 24.475 (-46,77%).