Dunărea asigură doar 10% din traficul fluvial de mărfuri al Europei

Rețeaua europeană de fluvii și canale are o lungime totală de 35.000 de kilometri. Ea leagă sute de orașe, de regiuni industriale și joacă un rol important în transportul mărfurilor de-a lungul și de-a latul continentului. În cadrul ei, Rinul, Mainul și Dunărea formează un culoar fluvial de trecere între Marea Nordului și Marea Neagră.

O alternativă "curată"

Problema este că această cale de legătură între nordul și răsăritul Europei este inegal utilizată. "Transportul pe Rin asigură 80% din traficul fluvial de mărfuri, iar Dunărea, doar 10%. Evident, Dunărea este sub-exploatată, iar din această cauză și Constanța, în calitate de port al Mării Negre este subutilizat" – a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Jonathan Scheele, director pentru logistică și transporturi în cadrul Direcției Generale pentru Transport și Energie a Comisiei Europene.

Comunitatea europeană și-a propus să relanseze transportul fluvial, ca alternativă la cel rutier. Opțiunea – explică Scheele – este o soluție "curată" la schimbarea climatică și la problema congestionării drumurilor. Programele europene PLATINA și NAIADES au în vedere tocmai acest obiectiv. În cadrul lor, cu sprijinul Comisiei Europene, statele membre beneficiază de susținere tehnică, organizatorică și financiară pentru a pune mai bine în valoare căile de transport fluvial.

Lansat în 2006, programul NAIADES, urmărește cinci ținte: dezvoltarea condițiilor de piață, modernizarea flotei, dezvoltarea capitalului uman, îmbunătățirea imaginii transportului fluvial și dezvoltarea infrastructurii.

Schimbarea a început

"Dunărea reprezintă o capacitate de transport uriașă, dar din păcate neexploatată. Este nevoie de o abordare coerentă și coordonată. De aceea, prin programul european PLATINA, urmărim implicarea tuturor actorilor" – explică Scheele.

Ce a împiedicat, până acum, dezvoltarea transportului pe Dunăre și ce trebuie făcut de acum încolo? Principalul obstacol a fost de natură politică, afirmă înaltul funcționar european. Criza iugoslavă din anii ´90, care a dus la blocarea Dunării, a produs consecințe pe termen lung, descurajând traficul fluvial. Pe de altă parte – spune Jonathan Scheele - este nevoie de o schimbare de mentalitate a transportatorilor fluviali. "Această schimbare a început. Astăzi avem în Europa de nord un sistem fluvial pe Rin, care este foarte eficient. Este nevoie de a transpune această experiență și pe Dunăre. Iar pentru aceasta este nevoie de investiții publice, nu foarte mari, pentru a asigura o navigabilitate continuă. De asemenea, e nevoie de investiții în porturi, în terminale de containere, multimodale, în tipuri noi de nave."

Comisia Europeană aduce argumente economice în favoarea politicii sale de dezvoltare a traficului pe apele interioare. "Transportul fluvial devine tot mai atractiv pe măsura creșterii prețului energiei. El este mult mai eficient din punct de vedere economic și al folosirii energiei" – afirmă Scheele.

Portul Constanța va fi unul dintre principalii beneficiari ai acestei noi abordări comunitare. Deschiderea largă a culoarului de transport Rin - Main - Dunăre va pune în valoare uriașul său potențial latent.