Dunărea va fi cel mai mare șantier de investiții al Europei

331

Articole de la același autor

"Dezvoltarea rețelei porturilor dunărene servește interesului comunităților și mediului de afaceri", a declarat Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, în deschiderea workshop-ului național privind finanțarea investițiilor în porturi (scheme de ajutor de stat). 


Evenimentul, organizat la hotelul "Ibis", din Constanța, este parte a proiectului DAPhNE (Programul Transnațional Dunărea), la realizarea căruia participă un consorțiu format din 15 parteneri din Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România și Bulgaria. 


Tivilichi a subliniat faptul că transportul fluvial beneficiază de cadrul favorabil creat de Legea nr. 235 din 2017, precum și de faptul că finanțarea pentru investițiile în infrastructură a devenit accesibilă tuturor părților interesate. 


"Dunărea reprezintă un avantaj major pentru portul Constanța, în comparație cu porturile concurente. Ea devine, practic, o alternativă la axa nord - sud, Hamburg - Pireu, asigurând deschiderea Uniunii Europene spre Orient. Din păcate, Dunărea românească este departe de a fi navigabilă pe toată durata anului", a afirmat șeful CNAPMC. 


În prezent, transportul fluvial de mărfuri este mult prea puțin utilizat, a arătat Tivilichi, făcând apel la statisticile Eurostat. Potrivit acestora, 74,9% din transportul de mărfuri al Uniunii Europene se derulează pe rețeaua rutieră, 18,4% pe calea ferată și doar 6,7% pe căile de navigație interioare. 


Tivilichi a menționat faptul că traficul de mărfuri din porturile Galați, Brăila și Tulcea a fost de 7,92 milioane de tone în 2017, fiind mai mare decât cel din 2016. Totuși, este inferior celui dinaintea crizei economice, când au fost operate 10,6 milioane tone de mărfuri în 2008. Creșterea fluxurilor de mărfuri din ultimii ani s-a datorat îmbunătățirii condițiilor de navigabilitate pe sectorul românesc al Dunării, a subliniat vorbitorul. 


Referindu-se la proiectului DAPhNE, finanțat prin Programul Transnațional Dunărea, Ionel Minea - secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, a precizat că: "Obiectivul său este reducerea treptată a tuturor decalajelor existente în porturile dunărene, prin armonizarea serviciilor și practicilor portuare, prin transfer de tehnici și metode, cu scopul de a atrage fluxuri de mărfuri din ce în ce mai mari. Workshop-urile organizate în cadrul proiectului au rolul de a asigura schimbul de experiență între administrațiile portuare și operatorii portuari. 


Porturile sunt în competiție între ele, dar au nevoie și de o strategie comună. Prioritatea o reprezintă asigurarea condițiilor minime de navigație pe Dunăre. În acest sens, România efectuează lucrări de dragaj și a obținut finanțare nerambursabilă pentru realizarea lucrărilor hidrotehnice și pentru dotarea Administrației Fluviale a Dunării de Jos cu nave și echipamente destinate întreținerii șenalului navigabil. 


Întrucât Bulgaria nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute prin convenții și acordurile internaționale, privind asigurarea condițiilor minime de navigație, partea română, cu acordul părții bulgare, a efectuat deseori lucrări de dragaj și alte lucrări conexe în sectorul fluvial administrat de Bulgaria, finanțarea acestora fiind făcută de la bugetul de stat al României. În continuare, se fac demersuri pentru modificarea acordului bilateral semnat în 1955 și identificarea pârghiilor legale la nivelul Uniunii Europene pentru ca partea bulgară să își îndeplinească obligațiile de stat riveran și administrator de infrastructură. 


În anul 2017 a fost adoptată Legea nr. 235 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, prin care statul român a creat pârghiile pentru încurajarea investițiilor private în porturi. Tot în anul 2017, a fost adoptat Regulamentul european 1.084 referitor la acordarea ajutoarelor de stat pentru realizarea de investiții în infrastructura portuară, infrastructura locală intermodală și multimodală. Bugetul total se ridică la 447 milioane de euro".


Răspunzând întrebărilor ziariștilor, directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța a declarat următoarele: "Pentru lucrările hidrotehnice de pe Dunăre, Comisia Europeană alocă 80 de milioane de euro părții bulgare și 300 milioane de euro părții române. Lucrările au rolul de a determina apariția fenomenului de autodragaj al cursului Dunării și eliminarea definitivă a punctelor critice. Trebuie să îi determinăm pe colegii bulgari să aplice cofinanțarea lor pentru cele 80 de milioane de euro.


În cadrul programului de infrastructură mare, portul Constanța primește ajutor de stat sau urmează să îl obțină pentru următoarele investiții: dana specializată, dragajul de investiții, dezvoltarea insulei artificiale, sensul giratoriu de la poarta nr. 7, infrastructura rutieră de la poarta nr. 10 - 10 bis, repararea rețelelor electrice. 


La jumătatea lunii aprilie 2018, va fi organizată Ziua Portului Constanța la Koln. În cadrul evenimentului vor avea loc mai multe întâlniri, care vor viza inclusiv obținerea finanțării din fondurile de coeziune, pentru a construi cele două terminale de gaze naturale lichefiate din portul Constanța; unul pentru sectorul maritim și altul pentru cel fluvial". 


La evenimentul de la Constanța au participat reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, ai autorităților portuare, Consiliului Concurenței, partenerii consorțiului pro-iectului DAPhNE, precum și reprezentanți ai companiilor portuare.


Programul continuă, astăzi, cu workshop-ul național privind îmbunătățirea și armonizarea legislației portuare.


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Vineri, 16 Martie 2018
Stire din Economie : Condamnați-mă!
Pagina a fost generata in 0.3823 secunde