România se pregăteşte să facă, în sfârşit, primii paşi în dezvoltarea „economiei albastre”. Sperăm că vor fi paşi viguroşi. După ce au asistat - incapabile de reacţie - la progresele bulgarilor, grecilor sau turcilor, autorităţile din ţara noastră au decis să valorifice potenţialul extraordinar al culturilor de fructe de mare.
An de an, indiferent de sezon, că-i vară sau iarnă, turiştii sosiţi pe litoral, dar şi constănţenii fac drumuri-drumuri de Bulgaria, atraşi de cele mai multe ori de delicatesele gătite în bucătăriile din restaurantele cu specific pescăresc şi cherhanalele ţării vecine.
„Nu există vacanţă pe litoralul românesc să nu dau o fugă şi la bulgari. Şi nouă, părinţilor, şi copiilor ne plac foarte mult preparatele din peşte şi fructe de mare, iar la Balcic, Albena şi Varna aveam câteva locaţii unde se mănâncă foarte bine, servirea este ireproşabilă. Produsele sunt mereu proaspete şi ajungem rapid la destinaţie.
Mereu m-am întrebat de ce oare bulgarii au dezvoltat acest segment, iar noi, românii, nu, deşi avem condiţii similare?”, a declarat, pentru ziarul „Cuget Liber”, Iulia A., o turistă din Bucureşti pe care am întâlnit-o în portul turistic din Balcic.
XXX
Ei bine, începând din anul viitor, vom avea şi în România ferme în care se vor cultiva fructe de mare. De asemenea, dorada sau lupul de mare, peşti cu valoare economică ridicată, sunt noutăţile din crescătoriile piscicole autohtone.
Astfel, primele ferme marine sunt pregătite în Marea Neagră, iar primii investitori, firme româneşti, şi-au adjudecat, în cadrul licitaţiilor publice derulate de Apele Române, o suprafaţă de 60 hectare în apele maritime interioare şi ale mării teritoriale, a declarat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet.
„Se poate şi în România: de anul viitor, punem pe masă peşte şi fructe de mare proaspete, autohtone!", a afirmat ministrul.
El s-a referit, în context, la 10 perimetre care se găsesc în zona dintre Mamaia şi Constanţa, în dreptul lacului Sinoe, în zonele dintre Agigea şi Eforie Nord, Venus şi 2 Mai - Vama Veche, perimetre gestionate de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral.
„Aici, în următorii 20 ani, la distanţă de 2-3 km faţă de mal, se vor cultiva atât fructe de mare, cât şi peşti cu valoare economică ridicată, cum sunt păstrăvul somonat, lupul de mare sau dorada", a explicat Mircea Fechet.
Ministrul Mediului a arătat că este o premieră pentru România faptul că, la primele licitaţii pentru luciul apei, Marea Neagră a atras investitori în ferme de acvacultură, fiind, totodată, şi un pas important în dezvoltarea „economiei albastre”.
Potrivit acestuia, o mai bună utilizare a resurselor marine înseamnă „să ne bucurăm de potenţialul mării noastre la costuri corecte, pe care să ni le permitem cu toţii".
„Sper ca 2025 să fie anul în care spunem un «Adio» definitiv produselor pescăreşti congelate, venite de la mii de kilometri distanţă, şi «Sărut-mâna pentru masă!» fermierilor piscicoli care fac eforturi să avem preparate proaspete din Marea Neagră", a mai spus ministrul Mircea Fechet.