Economia mondială ar putea reintra în recesiune din cauza crizei datoriilor din Europa

Criza datoriilor suverane se apropie cu pași repezi de Spania și Italia, a treia și a patra mare economie din zona euro, ceea ce trimite unde de șoc și în sectorul bancar, unde băncile preferă să țină banii la BCE decât să îi împrumute altor creditori. Acest lucru duce cu gândul la situația generată de falimentul băncii Lehman Brothers, când băncile refuzau să se mai împrumute reciproc. Pentru că se îndreaptă spre economii de peste 1.000 de miliarde de euro, criza devine nu numai o problemă europeană, ci una mondială, liderii țărilor G7 (cele mai industrializate state din lume) fiind mereu în legătură pentru a discuta despre ceea ce se întâmplă în Europa. Ei se tem că odată atinse Spania și Italia, economia mondială ar reintra în recesiune într-o perioadă în care guvernele din întreaga lume nu mai au muniție pentru a lupta cu o astfel de situație. Soluția ar fi o creștere a capacității de împrumut a fondului de urgență al UE, la care se pare că se lucrează deja în spatele ușilor închise, dar implementarea acesteia ar putea dura câteva luni, ceea ce ar putea forța BCE să intervină pe piețe și să cumpere obligațiuni ale celor două țări.

Turbulențele de pe piețele datoriilor statelor din zona euro, unde investitorii duc prețurile împrumuturilor guvernelor spre valori prea mari pentru a fi suportate de țări precum Italia sau Spania, se propagă în sistemul bancar. Cele mai mari bănci din cele două țări dețin în cantități atât de mari obligațiuni emise de statele de origine încât sunt slăbite de creșterea randamentelor acestor instrumente de împrumut, scrie The New York Times.

Creșterea vulnerabilității grupurilor bancare uriașe din aceste state alimentează temerile că cele mai recente eforturi ale Europei de a îngrădi criza datoriilor suverane nu sunt pe măsura problemelor pe care ar trebui să le rezolve. Îngrijorările complică situația, făcând mai dificil și mai costisitor pentru bănci să împrumute bani de pe piețele interbancare pentru finanțarea operațiunilor zilnice, ceea ce ar putea degenera, în cel mai rău caz, în probleme de lichiditate.