Economia românească este tot mai dependentă de importul de lucrători calificați și necalificați

Înainte de 1990, unitățile industriale și șantierele de construcții din regiunile dezvoltate ale României își recrutau forța de muncă din Oltenia și Moldova (zonele slab dezvoltate ale țării, care îndeplineau rolul de rezervor de mână de lucru pentru economia națională) și din mediul rural. Extinderea portului Constanța, dezvoltarea Șantierului Naval Constanța, construcția combinatului petrochimic de la Midia, a canalelor navigabile Dunăre – Marea Neagă și Poarta Albă – Midia Năvodari, a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă nu ar fi fost posibile fără recrutarea a zeci de mii de tineri din zonele cu excedent demografic ale țării.

Procesul haotic de restructurare și privatizare a economiei ce a urmat după 1990, soldat cu prăbușirea a sectoare întregi ale economiei și închiderea a milioane de locuri de muncă, a declanșat exodul lucrătorilor români pe piața externă. Mai apoi, aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, a făcut să explodeze migrația externă, lucrătorii români profitând de avantajele oferite de piața unică europeană a muncii. Astfel, România a devenit cel mai important rezervor de forță de muncă calificată și necalificată pentru țările dezvoltate din Europa de Vest și din America de Nord. Astăzi, peste 5 milioane de români, cu precădere tineri, muncesc în afara granițelor țării.

Migrația externă a forței de muncă a provocat o adevărată catastrofă demografică. Scăderea masivă a populației tinere rămasă în țară a făcut ca natalitatea să se reducă dramatic. Astfel, de la un an la altul, structura pe vârste a populației a continuat să se deterioreze.

Consecințele acestor procese degenerative sunt criza tot mai acută de forță de muncă cu care se confruntă economia românească și îmbătrânirea efectivelor de lucrători de care încă dispune.

Ce soluții are România pentru a-și acoperi deficitul de mână de lucru? Declarațiile guvernamentale despre aducerea românilor acasă s-au dovedit a fi baliverne, propagandă curată. Partidele politice, Parlamentul, Guvernul și toate celelalte instituții nu au nicio soluție. Dimpotrivă, acțiunile lor contribuie la creșterea migrației externe a forței de muncă, la adâncirea crizei demografice, a sănătății și a învățământului.

Singura soluție pentru domolirea (nicidecum rezolvarea) crizei forței de muncă a rămas importul de lucrători din Orientul Îndepărtat. Țări precum Nepal, Filipine, Vietnam, Thailanda, China, Pakistan, Sri Lanka și chiar vecina noastră Turcia au devenit salvatorii economiei românești. 

În ultimii ani, autoritățile au aprobat contingente în creștere de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă din România. Dacă în 2015 numărul acestora ere de numai 5.500 de lucrători, în anul 2022 a fost stabilit un nou contingent de 100.000 de lucrători nou-admiși, care se adaugă la lucrătorii străini ce erau deja încadrați în muncă. Potrivit Inspecției Muncii, la data de 13 septembrie 2022, erau înregistrate 78.402 contracte de muncă active pentru cetățenii străini.

Criza forței de muncă continuă să se adâncească, în ciuda faptului că, la sfârșitul lunii iulie 2022, numărul șomerilor aflați în evidențele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă era de 223.480 de persoane. Iată, în primele șase luni ale anului 2022, numărul locurilor de muncă vacante din economia națională a fost de 344.540, în creștere cu 52,41% față de perioada similară din 2021. Din totalul locurilor de muncă vacante, 144.062 au fost declarate neocupate în mod repetat, de către angajatori.

Drept urmare, agenții economici sunt nevoiți să apeleze, în continuare, la importul de forță de muncă. În primul semestru din 2022, un număr de 10.839 de firme au solicitat să li se acorde dreptul de a angaja străini, iar Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a eliberat adeverințe pentru 189.338 de locuri de muncă vacante. Spre comparație, în aceeași perioadă din 2021, solicitările veniseră din partea a 5.359 de firme, pentru care s-au eliberat 67.835 de adeverințe.

 

Principalele domenii de activitate pentru care s-au acordat, în primele șase luni ale anului 2022, adeverințe pentru angajarea străinilor sunt: construcții (27.473 lucrători), restaurante (8.687), protecție și pază (6.620), transport rutier de mărfuri (5.096) și comerț (3.537). Iar principalele ocupații pentru care s-au acordat adeverințe sunt: muncitor necalificat în construcții și în industrie (26.106 persoane), manipulant mărfuri (5.181), agent de securitate (5.137), lăcătuș mecanic (3.126), ajutor de bucătar (3.032).

Având în vedere evoluțiile de pe piața internă, Ministerul Muncii propune ca pentru ca anul 2023 să fie stabilit un nou contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admiși.