Ecuația agriculturii românești: recolte record și prețuri rușinoase

"În toată Dobrogea, starea de vegetație a culturilor este excepțională. Grâul a înfrățit, iar umiditatea din sol este bună" - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Gheorghe Lămureanu, vicepreședintele Ligii Agricultorilor Privați. Sunt semne că recoltele anului viitor vor depăși recordurile din 2014. Ce ar mai putea pune în pericol culturile?

"Grâul și orzul rezistă și la temperaturi de minus 20 grade Celsius; nu și rapița. Dar până acum n-au fost temperaturi sub minus 2 grade. Pericolul ar putea veni din partea ploilor urmate de îngheț ori a șocurilor termice, geruri urmate de o încălzire rapidă. Dar să fim optimiști, să sperăm că nu vom avea parte de așa ceva" - afirmă interlocutorul.

Cu ajutorul Celui de Sus, care le-a dat ploi la timp și ierni blânde, dar și cu sprijinul financiar de la Uniunea Europeană și Guvernul României, fermierii au obținut recolte bune în ultimii ani. Dar ce folos, dacă prețurile au fost rușinos de mici. Adevărații câștigători ai "pariului cu agricultura" sunt marii angrosiști de cereale și samsarii. Este drept, din cauza ploilor căzute înainte de recoltare, grâul nu a fost de calitate. "90% din recolta de grâu a județului Constanța a fost sub calitatea de panificație. Dar chiar și în aceste condiții, prețurile au fost mult prea mici, cu 40 - 50% sub prețurile anului 2013, care au fost, la rândul lor destul de scăzute" - spune Gheorghe Lămureanu.

Fie că recoltele sunt mari sau mici, de bună sau de mai slabă calitate, prețurile sunt controlate de marii angrosiști străini care acționează în România. Cât la sută din prețuri este rezultatul jocului dintre cerere și ofertă și cât la sută este efectul poziției dominante? Pentru toată lumea este clar că veriga slabă a agriculturii românești este desfacerea producției, întrucât aceasta nu dispune de unități de comerț proprii. Soluția este cunoscută: fermierii trebuie să se organizeze în unități cooperatiste specializate în vânzarea recoltelor. "Din păcate, chiar Uniunea Europeană și Guvernul României descurajează apariția formelor asociative, prin acordarea de stimulente financiare fermelor de 2 - 3 ha. Acestea vor rezista atâta timp cât primesc subvenția, după care vor da faliment. Dimpotrivă, trebuie încurajate financiar concentrarea producției în ferme puternice și organizarea unităților cooperative de aprovizionare și desfacere. Astăzi, mulți agricultori resping ideea formelor de organizarea asociativă, confundându-le cu fostele CAP-uri" - afirmă vicepreședintele Ligii Agricultorilor Privați.

Nașterea unor structuri autohtone de desfacere a recoltelor, inclusiv al unei burse a cerealelor, va reprezenta o adevărată revoluție în agricultura românească. Dar mai întâi trebuie schimbată mentalitatea fermierilor români. Acest lucru nu se poate face fără sprijinul financiar și logistic al statului român și fără efortul constant al patronatelor din agricultură.