Federația Patronală "RECOMAT" cere înființarea tribunalelor și închisorilor pentru datornici

Criza economică și blocajul financiar au fost temele principale ale reuniunii de vară a Federației Patronale "RECOMAT". Ieri, în sala de conferințe a hotelului "Philoftenia", din Eforie Nord (al cărui nume se traduce prin "dragostea pentru drumeți" sau "ospitalitate"), au fost prezenți patroni și manageri din comerțul cu metal și materiale de construcții, din unitățile Comat și Remat, care activează în mai multe județe ale țării.

Lege împotriva "patronatele de salon"

Federația "RECOMAT", al cărui președinte este constănțeanul Gheorghe Ciurea, este afiliată la Confederația Patronală din Industria României CONPIROM, în prezent, cea mai mare organizație de acest fel din România. Liderul acesteia, Vasile Turcu, cunoscut publicului larg în calitate de finanțator al echipei de fotbal "Dinamo", nu a putut participa la reuniunea de la Eforie Nord, fiind ocupat cu rezolva-rea actelor de retragere din acționariatul clubului. Confederația a fost reprezentată, de directorul general Mihai Ivașcu, un tânăr specialist de viitor. Acesta a declarat că, în prezent, se lucrează la o nouă lege a patronatelor, care va elimina "patronatele de salon" (acele organizații care nu reprezintă pe nimeni în afara liderilor lor, care nu prea au membri și care fac mai mult rău mediului de afaceri, decât bine).

CONPIROM și-a extins activitatea din industrie, construcții și comerț, spre agricultură, turism și IT. Intenția ei este să determine o concentrare și o unitate cât mai mare a patronatului român.

Ivașcu a declarat că, în viitorul apropiat, conducerea confederației se va întâlni cu ministrul Economiei pentru a-i prezenta propunerile anticriză formulate de organizațiile membre. Contacte similare vor avea loc și cu titularii altor ministere.

"Un accident" de pomină

Mihai Deju, directorul general al SC "Comat Bacău", a semnalat abu-zurile instituțiilor statului în contractele de atribuire a achizițiilor publice. "A devenit o practică - a spus acesta - introducerea unei clauze care dă dreptul respectivei instituții să renunțe unilateral la contract, fără să plătească daune, pe motiv că nu are finanțare." Metoda este abuzivă, deoarece părțile nu mai sunt egale în contract. În plus, este anti-economică. Ea provoacă pierderi grele firmelor care au câștigat licita-țiile și le poate duce la faliment. Soluția, a spus Deju, este schimbarea cadrului normativ, pentru eliminarea acestei practici.

Directorul lui "Comat Bacău" a declarat că legislația și justiția română sunt permisive cu infractorii. El a prezentat cazul unui procuror care a scos de sub urmărire penală un individ care a emis 22 de bilete la ordin și cecuri fără acoperire. În motivare, magistratul a susținut că acele 22 instrumente de plată "au fost un accident în viața omului de afaceri". Cazul a ajuns în justiție și instanța de judecată și-a însușit punctul de vedere al procurorului. "Ce să credem din această întâm-plare decât că banii furați s-au împărțit în trei, între hoț, procuror și judecător" – a afirmat Deju.

Referindu-se la instituția falimentului, acesta a afirmat că, de pe urma ei, au de câștigat doar administratorii judiciari, care lungesc procedura cu anii, până consumă toate resursele debitoarei. În final, pentru creditori nu mai rămâne niciun leu.

Hoții defilează nestingheriți

Paul Mirică, directorul general al lui "Metarom București", a prezentat un alt caz de complicitate a justiției cu hoții: "O instanță de judecată a motivat achitarea pârâtului, susținând că, în momentul în care a emis ordinul de plată fără acoperire, nu a avut intenția de a fura".

Ion Dinu, directorul general al "Comat Electro București", a solicitat ca federația să propună înființarea tribunalelor și închisorilor pentru datornici. "Hoții defilează nestingheriți în țara asta pentru că nu avem instituții specializate pentru problemele economice" – a declarat el. Dinu a vorbit și despre complicitatea dintre băncile comer-ciale și infractori. Instituțiile financiare răspund la solicitările creditorilor și avocaților acestora cu o întârziere de 2 - 3 săptămâni, timp în care țeparii își golesc conturile și nu mai rămâne nimic de executat silit.

Gheorghe Ciurea a readus în discuție tema impozitului forfetar, subliniind caracterul arbitrar al noului bir și consecințele negative asupra economiei. Referindu-se la rău-platnici și țepari, el a apreciat că unul dintre cele mai eficiente instrumente este schimbul de informații între unitățile economice și organizarea bazelor de date, a listelor negre. "Să facem și o listă a celor jefuiți" - a făcut haz de necaz unul dintre participanți, stârnind hohotele de râs ale celorlalți.

Traian Carpen, directorul executiv al Federației "RECOMAT", a solicitat ca organizația să reînnoiască propunerea privind compensarea datoriilor statului cu obligațiile de plată ale agenților economici și cea referitoare la plata TVA după încasarea facturilor. El a semnalat faptul că, tot mai des, instituțiile statului care au contracte de achiziții publice, obligă agenții economici să emită facturi pentru lucrările și serviciile executate, dar nu le onorează. În schimb, agenții economici sunt obligați să achite TVA, deși nu l-au colectat.

La reuniune a participat, în calitate de invitat, Ioan Bădică, șeful Inspec-toratului de Concurență Constanța.