Fermierii și portul Constanța pariază pe creșterea recoltelor de cereale

423
Fermierii și portul Constanța pariază pe creșterea recoltelor de cereale - fermieriisiportul-1492957104.jpg
Fermierii cu un ochi plâng și cu altul râd. În zonele în care a nins puternic și au scăzut abrupt temperaturile, livezile, viile, culturile de legume și semănăturile de primăvară au fost afectate. Cât de mari sunt pierderile, rămâne de văzut în următoarele zile. În schimb, ploile căzute în multe regiuni ale țării sunt o mană cerească pentru câmpurile afectate de secetă.

"În județul nostru, ploile din ultima săptămână au fost binevenite. Umiditatea din sol era foarte scăzută. Din fericire, ne-au ocolit fenomenele extreme", a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Ioan Albu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului Constanța.

În câmp, culturile de toamnă arată bine, spun fermierii. Dacă vor mai cădea câteva ploi până la vară, cu siguranță că vom avea încă un an cu recolte de cereale record.

În 2016, România a obținut o producție totală de cereale boabe de 20,886 milioane de tone, cu 1,6 milioane tone, respectiv 8,3%, mai mare decât cea din anul precedent, deși suprafața cultivată a fost mai mică cu 83.000 de hectare (-1,5%). La grâu, s-a obținut o producție de 8,281 milioane de tone, în creștere cu 319.000 de tone, la orz și orzoaică - 1,815 milioane de tone (+192.000 de tone), la ovăz - 384.000 de tone (+40.000 de tone), la porumb boabe - 10,024 milioane de tone (+1,039 milioane de tone).

La plantele uleioase, producția a fost de 3,360 milioane de tone, plusul față de anul 2015 fiind de 585.000 de tone (+19,7%). Pe structură, recoltele au fost următoarele: floarea soarelui - 1,954 milioane de tone (+168.000 de tone), soia boabe - 262.000 de tone (nicio diferență față de anul precedent), rapiță - 81,336 milioane de tone (+417.000 de tone).

Recoltele bune vor face ca prețurile produselor agro-alimentare să se mențină la actualul nivel și, totodată, să se asigure cantități mai mari de cereale și semințe uleioase la export.

Vestea este cât se poate de bună pentru portul Constanța, cel mai mare port cerealier al Uniunii Europene. În anul 2016, din danele lui au fost exportate 20.393.803 tone de cereale și 2.918.535 tone de semințe uleioase, produse în România, Ungaria și Serbia. Ponderea lor a ajuns la 45,02% în traficul total de mărfuri.

În perspectivă, fluxurile de produse agricole tranzitate prin portul Constanța vor crește. În repetate rânduri, mi-am exprimat opinia că țara noastră are potențial să producă recolte de două-trei ori mai mari decât în prezent, prin continuarea procesului de eliminare a fărâmițării exploatațiilor agricole și concentrarea terenurilor, prin înnoirea și modernizarea parcului de utilaje și mașini agricole, prin profesionalizarea lucrătorilor și respectarea tehnologiilor agricole, prin creșterea suprafețelor de cultură irigate și cu sprijinul finanțării europene.

Afirmațiile mele sunt întărite de Vito Martielli, analist în domeniul agrar al instituției financiare olandeze Rabobank. Acesta a declarat în cadrul Simpozionului Global Millers, din Hamburg, că, în anii următori, exporturile de grâu din regiunea Mării Negre și țările din Europa de Est ar putea să crească rapid. În prezent, spune Martielli, aproximativ 40% din exporturile mondiale de grâu sunt deținute de Rusia, Ucraina, Kazahstan și țările riverane Dunării.

Fermierii germani, a spus analistul, obțin ran-damente de aproximativ opt tone de grâu pe hectar, în timp ce România și țările din regiunea Dunării realizează doar aproximativ patru tone pe hectar. Regiunea Mării Negre și a Dunării și-au sporit competitivitatea în privința costurilor, față de furnizorii rivali, oferind tarife reduse la transportul de mărfuri și cursuri de schimb favorabile. Pe de altă parte, se investește în infrastructura de transport a cerealelor de-a lungul Dunării, care ar putea deveni la fel de importantă pentru comerțul mondial cu cereale ca și fluviul Mississippi. În următorii ani, Asia de Sud-Est și Africa sub-sahariană vor fi piețele majore care vor duce la creșterea exporturilor de grâu, a afirmat Martielli.

Direcția este clară pentru portul Constanța. În vederea preluării fluxurilor de mărfuri agricole în creștere, trebuie investit în capacități de depozitare a cerealelor și semințelor uleioase, în modernizarea celor existente pentru creșterea vitezei de încărcare - descărcare a navelor, în creșterea adâncimilor din dane, pentru a putea primi nave cât mai mari.

În anul 2014, portul Constanța avea magazii și silozuri cu o capacitate de depozitare autorizată de 1.088.300 tone, reprezentând 44,05% din cea a județului și 5,56% din cea a țării. Peste 60% erau capacități de depozitare tinere și moderne, realizate în ultimii 14 ani. În anii următori au fost puse bazele unor noi proiecte de investiții în acest sector. Astfel, în iulie 2015, compania Chimpex a lansat proiectul noului terminal de cereale, de pe molul IV, dana 55, cu capacitatea de 200.000 tone, care va fi finalizat în cursul acestui an.

Compania Comvex va construi un terminal de cereale cu capacitatea de stocare de 200.000 de tone, în dana 80. La rândul său, compania Socep și-a propus să construiască un terminal de cereale cu capacitatea de depozitare de 100.000 de tone, cu sistem integrat de încărcare și descărcare, și să modernizeze capacitățile de depozitare existente.

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.2603 secunde