Concurs Fondurile structurale aduc birocrație și verificări la sânge

Uniunea Europeană dă României peste 600 milioane euro, în cadrul Programului Operațional Regional (2007 - 2013). Fondurile se împart în șase axe și vizează dezvoltarea marilor orașe, infrastructurii regionale de transport, îmbunătățirea mediului de afaceri și turismului. Orice autoritate publică și firmă privată pot depune proiecte pentru obținerea de finanțări nerambursabile consistente, de până la 1,5 milioane euro. Teoretic, cam asta ar fi tot. Practic, cei interesați trebuie să se pregătească de o birocrație "serioasă", după cum spune Ion Dănuț Jugănaru, vicepreședintele Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură (CCINA) Constanța.
"Proiectele trebuie întocmite ca la carte iar beneficiarii sunt obligați să îndeplinească obiectivele pentru care au atras bani europeni. Lunar, trebuie să întocmească rapoarte, prin care să justifice fiecare șurub cumpărat cu fonduri structurale. Se face o centralizare, la nivel național, la fiecare trei luni, după care toate hârtiile merg la Comisia Europeană", a declarat Ion Dănuț Jugănaru, în cadrul unui seminar de prezentare a POR, organizat ieri de CCINA, la Constanța.
Comisia Europeană este deosebit de severă în privința corectitudinii beneficiarilor, în special după experiențele din anii trecuți, când Grecia raporta că a cheltuit 500 de milioane euro structurali și de fapt nu cheltuise nici măcar un eurocent. "În plus, Spania și Franța plimbau un efectiv de vaci de o parte și de alta a graniței, pentru a primi de fiecare dată subvenția. Regulile sunt stricte acum și așa ceva nu se mai poate întâmpla. Oricum, dacă un singur beneficiar calcă strâmb, e de rău pentru toți care au contractat fonduri, existând riscul anulării finanțării", spune Luminița Mihailov, directorul Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Brăila.
Potrivit spuselor acesteia, CE se teme că românii nu vor fi transparenți, că nu vor cheltui fondurile în timpul alocat și că vor încerca să profite de orice scăpare legislativă.
"Amenzile sunt foarte mari, pentru o fraudă de 1 milion euro putând fi dată o amendă de 100 milioane euro. Nu este loc de joacă pentru că fondurile structurale nu sunt un cadou făcut de UE României. Cheltuind acești bani, România se dezvoltă și, simultan, îndeplinește niște obiective ale uniunii. Evident, vor fi și pro-bleme, oricât am vrea să nu fie așa. Presupun că cele mai mari dificultăți se vor întâlni în cazul autorităților local, din cauza modului în care vor gestiona avizele, autorizațiile și licitațiile", mai spune directorul ADR Brăila.

Uniunea Europeană dă României peste 600 milioane euro, în cadrul Programului Operațional Regional (2007 - 2013). Fondurile se împart în șase axe și vizează dezvoltarea marilor orașe, infrastructurii regionale de transport, îmbunătățirea mediului de afaceri și turismului. Orice autoritate publică și firmă privată pot depune proiecte pentru obținerea de finanțări nerambursabile consistente, de până la 1,5 milioane euro. Teoretic, cam asta ar fi tot. Practic, cei interesați trebuie să se pregătească de o birocrație "serioasă", după cum spune Ion Dănuț Jugănaru, vicepreședintele Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură (CCINA) Constanța.
"Proiectele trebuie întocmite ca la carte iar beneficiarii sunt obligați să îndeplinească obiectivele pentru care au atras bani europeni. Lunar, trebuie să întocmească rapoarte, prin care să justifice fiecare șurub cumpărat cu fonduri structurale. Se face o centralizare, la nivel național, la fiecare trei luni, după care toate hârtiile merg la Comisia Europeană", a declarat Ion Dănuț Jugănaru, în cadrul unui seminar de prezentare a POR, organizat ieri de CCINA, la Constanța.
Comisia Europeană este deosebit de severă în privința corectitudinii beneficiarilor, în special după experiențele din anii trecuți, când Grecia raporta că a cheltuit 500 de milioane euro structurali și de fapt nu cheltuise nici măcar un eurocent. "În plus, Spania și Franța plimbau un efectiv de vaci de o parte și de alta a graniței, pentru a primi de fiecare dată subvenția. Regulile sunt stricte acum și așa ceva nu se mai poate întâmpla. Oricum, dacă un singur beneficiar calcă strâmb, e de rău pentru toți care au contractat fonduri, existând riscul anulării finanțării", spune Luminița Mihailov, directorul Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Brăila.
Potrivit spuselor acesteia, CE se teme că românii nu vor fi transparenți, că nu vor cheltui fondurile în timpul alocat și că vor încerca să profite de orice scăpare legislativă.
"Amenzile sunt foarte mari, pentru o fraudă de 1 milion euro putând fi dată o amendă de 100 milioane euro. Nu este loc de joacă pentru că fondurile structurale nu sunt un cadou făcut de UE României. Cheltuind acești bani, România se dezvoltă și, simultan, îndeplinește niște obiective ale uniunii. Evident, vor fi și pro-bleme, oricât am vrea să nu fie așa. Presupun că cele mai mari dificultăți se vor întâlni în cazul autorităților local, din cauza modului în care vor gestiona avizele, autorizațiile și licitațiile", mai spune directorul ADR Brăila.