Concurs Garda Financiară caută Sănătatea de boli fiscale

Niciun sector economic nu este curat, din punct de vedere fiscal. Până și în Sănătate a pătruns virusul firmelor fantomă, spune Cristian Radu, comisar șef de secție în cadrul Gărzii Financiare Constanța.

Un sistem greu de demontat
Structura pe care o conduce are de mai multă vreme în colimator sectorul farmaceutic. Investigația este în curs de desfășurare, așa că, până la finalizare, niciun nume nu iese în presă.
"Sănătatea are foarte mulți bani, care nu sunt corect gestionați. Și la nivelul județului nostru sunt foarte multe farmacii și foarte mulți medici care eliberează rețete fictive, iar sumele se ridică la nivelul a milioane de euro" - afirmă comisarul șef.
În urmă cu o săptămână, preșe-dintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a dezvăluit că, în România, sute de morți au primit rețete compensate, 81 de cazuri fiind consemnate în județul Con-stanța. Garda Financiară a început cercetarea acestora.
"Sistemul este foarte bine pus la punct și va fi greu de demontat. Asta o știu foarte bine cei ce se ocupă cu așa ceva. Văzând că se fac investigații, una dintre farmaciile beneficiare ale sistemului subteran și-a închis activitatea. În plus, pa-tronul a vândut afacerea, încercând să-și piardă urma. Este un compor-tament tipic firmelor fantomă. Comisarii Gărzii Financiare au constatat însă că vechiul administrator operase fraudulos, nu cel
nou" - relatează Cristian Radu.

20 de firme fantomă pe zi
Criminalitatea economică, evaziunea fiscală și contrabanda sunt favorizate de lacunele legislației și de slăbiciunile instituțiilor statului. Registrul Comerțului este veriga slabă, de care a profitat din plin econo-mia subterană, pentru a provoca o explozie de firme fantomă. "Cum este posibil ca Registrul Comerțului să înregistreze firme care au ca adresă o parcelă pe un câmp? Zilnic se înființează 20 de firme fantomă. Sunt indivizi care au pregătite mereu câte două - trei firme fantomă pentru a da un tun. N-ar mai fi nevoie de atâta personal de control, dacă înregistrarea firmelor fantomă ar fi blocată de Registrul Comerțului" - afirmă comisarul șef.
Trebuie eliminate breșele din sistem și întărite verigile slabe, altfel, evaziunea fiscală va depăși pragul de 40% din PIB, dacă nu cumva a făcut-o deja. Rezultatele de până acum au demonstrat că fenomenul nu poate fi controlat cu metodele actuale, că trebuie restructurat întreg sistemul.
O primă măsură în această direcție a fost luată. A fost restrâns numărul firmelor care se declară în scopuri de TVA, care au dreptul să o colecteze, să o deducă și să solicite returnarea ei. S-au introdus restricții legate de sediul social al firmelor, de comportamentul comercial și fiscal al acestora, al asociaților și administratorilor. Metoda ar trebui extinsă și la înscrierea firmelor la Registrul Comerțului.

Arma informatică
Sistemul ar fi mult mai eficient dacă toate instituțiile statului - Registrul Comerțului, Garda Financiară, Vama, administrațiile financiare, Inspecția Financiară, Poliția, Parchetul, Inspecția Muncii, administrații locale - ar fi conectate la același sistem informațional și ar avea acces la bazele de date ale celorlalte.
"Comunicarea s-ar face în timp real și orice tentativă de a eluda legea ar fi descoperită din vreme. În prezent, sunt destule cazuri de firme înregistrate în baza unor documente de identitate false. Un asemenea sistem informațional le-ar permite funcționarilor Regis-trului Comerțului să intre în baza de date a Evidenței Populației, să verifice buletinele prezentate și să dea alarma dacă există suspiciuni" - spune Cristian Radu.
Potrivit unui proiect de ordonanță de urgență, instituțiile statului vor avea o platformă comună de comunicații IT&C. Este vorba de o rețea securizată, care ar urma să folosească structurile existente la Serviciul de Telecomunicații Speciale, Societatea Națională de Radiocomunicații, Teletrans și Telecomunicații CFR.
Investiția va costa, probabil, sute de milioane de euro, dar își va acoperi costurile din economia de personal și din reducerea evaziunii fiscale.

Altfel de comisari
Un asemenea sistem informațio-nal ar trebui să ducă și la schimbarea metodelor de control. Este clar că modelul comisarului Gărzii Financiare care umblă din poartă în poartă și împarte amenzi este ineficient. Nici marea și nici mica evaziune nu se mai sperie de ele. Pe viitor, comisarii ar trebui să se ocupe mai mult de investi-gații de amploare, să demonteze mecanisme infracționale, iar activitatea lor să fie evaluată prin numărul de evazioniști trimiși după gratii.
În curând, Garda Financiară va fi restructurată. Personalul secției din Constanța va fi redus de la 60 la 33 de oameni, dacă nu se va da curs solicitării lui Cristian Radu de a mai tempera disponibilizările. El a adus ca argumente specificul aparte al județului și faptul că în secția pe care o conduce are și sarcina supravegherii punctelor vamale.