IMM-urile tinere își caută rostul pe piața unică

După un studiu migălos, realizat în 1.256 de firme, Consiliul Național al IMM-urilor (CNIPMMR) a ajuns la o concluzie senzațională. Întreprinderile mici și mijlocii din România au o forță economică redusă, comparativ cu restul Uniunii Europene! Serios? Bine că nu s-a ajuns la un rezultat și mai surprinzător, cum ar fi faptul că IMM-urile pot accesa fonduri structurale sau că România este, fără niciun dubiu, stat membru al UE.

Studiul mai relevă faptul că 98% din firmele mici și mijlocii au o cifră de afaceri mai mică de două milioane euro, însă peste 50% au încheiat anul 2007 în profit. Cu alte cuvinte, manageri sunt bogați în țara lor, dar săraci printre europeni.

Rezultatele nu sunt îngrijorătoare, afirmă membrii CNIPMMR, care spun că este firesc să fie așa, fiindcă "avem o economie tânără, din punct de vedere antreprenorial, cu multe firme sub trei ani".

Și managerii par să se fi împăcat cu rolul de Cenușăreasă a pieței unice, mai ales că integrarea în UE a fost ca un cadou de Crăciun. Studiul CNIPMMR arată că aderarea este percepută drept o oportunitate majoră de 46,47% dintre firme, în timp ce doar 9,18% o văd ca pe o amenințare. Circa 44% dintre manageri spun că integrarea nu a avut un impact semnificativ asupra afacerilor.

Mai exact, integrarea se traduce într-un acces bun pe alte piețe, pentru 43,73% dintre firme, colaborări mai multe cu furnizori mai buni și mai ieftini (38,54%), legislație îmbunătățită (35,35%), acces la mult visatele fonduri structurale (32,64%) și posibilitatea de a utiliza noi tehnologii (28,34%).

Una din principalele probleme semnalate de manageri este exodul forței de muncă spre alte țări. Cele mai căutate ramuri sunt reciclarea și producția de metale, cauciuc și mase plastice. Acestea sunt singurele segmente ale economiei care au înregistrat creșteri ale numărului de salariați, conform unui studiu realizat de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

La polul opus se află industria extractivă, cea textilă și a pielăriei, precum și industria tutunului.

Cele mai dinamice segmente sunt, după cum era de așteptat, construcțiile și serviciile IT (ritm anual de creștere de 4,7%, plus o cifră de afaceri care a avansat cu 6,3% în ultimul an).

Așadar, soluția extremă ar fi reprofilarea. De la textile la construcții sau de la alimentație publică la servicii IT, orice este posibil, deși destul de extrem și improbabil.