Pamflet

„Industria legislativă” a țării a produs 3.096 de „rebuturi” în intervalul 2010 - 2020

276
„Industria legislativă” a țării a produs 3.096 de „rebuturi” în intervalul 2010 - 2020 - fondindustrialegislativaatariiap-1617211839.jpg
• Costul unei legi se ridică la aproape 2 milioane de lei

Dacă parlamentarii români ar fi plătiți în funcție de calitatea muncii lor, sunt convins că mulți dintre ei n-ar primi nici măcar o para chioară în ziua de salariu. Mi-a întărit această convingere o scurtă vizită pe pagina web a Camerei Deputaților.

Iată, în perioada 2010 – 2020, au fost înregistrate la camera inferioară a Parlamentului 7.587 de inițiative legislative. În medie, 690 de proiecte de lege pe an. O parte dintre ele au venit din zona guvernamentală, dar multe au fost inițiate chiar de către parlamentari.

În intervalul 2010 – 2020 au fost aprobate și au devenit legi 2.972 de proiecte, respectiv 39,17% din totalul celor depuse la Camera Deputaților. În schimb, 3.096 de proiecte de lege, respectiv 40,81% din numărul celor depuse, au fost retrase sau respinse. Recordul a fost consemnat în anul 2013, când numărul proiectelor de lege aruncate la coșul de gunoi al Parlamentului a fost de 497. Cel mai mic număr de „deșeuri legislative” – 48 - a fost consemnat în anul 2020.

În primele trei luni din anul 2021 au fost depuse deja, la Camera Deputaților, alte 141 de proiecte de lege. În aceeași perioadă au fost aprobate și promulgate 54 de legi și au fost retrase sau respinse 248.



„Fabrica de legi”


Stimați cititori, datele prezentate mai sus mă îndreptățesc să cred că Parlamentul României a depășit de mult faza de instituție legislativă, transformându-se într-o adevărată fabrică de legi, în care robotesc, era să spun din zori și până în noapte, 329 de deputați și 136 de senatori, plus consilierii lor.

După cum se vede, națiunea are nevoie de legi proaspete în fiecare zi, lună și an, la micul dejun, prânz și cină, căci fără ele n-ar ști nici măcar pe ce lume trăiește și ar umbla ca oaia capie. Din acest motiv este nevoie ca „fabrica” să funcționeze la foc continuu și să scoată legi pe bandă rulantă.

Este drept, în iureșul muncii apar și multe „rebuturi” legislative, care la „controlul de calitate” sunt respinse. Ei, da, aveți dreptate, stimați cititori! Unele legi îi sunt livrate poporului cu defecte! Dar nu-i bai! Poporul s-a învățat cu ele. Are stomacul rezistent și pielea tăbăcită.

Scumpă mai este legea Patriei!

Pentru cele 298 de legi livrate în 2020, la care s-au adăugat 48 de rebuturi, poporul român i-a asigurat Parlamentului un buget de peste 686,657 milioane de lei, din care 70,83%, respectiv 502 milioane de lei, au reprezentat cheltuielile de personal. Altfel spus, pentru o lege (promulgată sau rebutată) s-au cheltuit, în medie 1,984 de milioane de lei. Scump, al naibii de scump! Cele 48 de legi rebutate au însemnat o pagubă de 95,232 milioane de lei, pe care națiunea română, în calitate de „client” al „fabricii de legi” trebuie să o suporte din buzunarul propriu.

Patronii „afacerii legislative”

În orice industrie, atunci când costurile cresc peste măsură și se înmulțesc rebuturile, se iau măsuri de reorganizare și eficientizare a activității. După căderea regimului comunist, națiunea română s-a îmbătat cu ideea că este nu doar „clientul”, ci și patronul „fabricii de legi”. Drept urmare, prin referendumul din 22 noiembrie 2009, a decis restructurarea ei, respectiv: reducerea numărului parlamentarilor la 300 și trecerea la sistemul unicameral.

Au trecut 11 ani de la acel eveniment și istoria, consternată, a consemnat în paginile sale că nu s-a schimbat nimic, fapt ce demonstrează că poporul s-a înșelat. El nu este patronul „fabricii de legi”, ci doar clientul ei, iar adevărații „acționari” și „manageri” ai industriei legislative sunt partidele politice.

x x x

Stimați cititori, eu, ziarist bătrân, am mari îndoieli că voi apuca vremea când va fi inaugurat șantierul de reconstrucție și modernizare a „fabricii de legi”. Dar trag speranța că cine știe cum va evolua mecanica socială și, poate peste un secol sau două, voi privi din ceruri cum inteligența artificială ia locul activiștilor de partid, din „industria” noastră de legi.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 0.5238 secunde