Industriașii români nu se omoară cu inovațiile

Prea puține dintre firmele românești sunt inovative, arată o cercetare reali-zată la nivelul Uniunii Europene. Studiul s-a raportat la activitatea din anii 2006 - 2008 a companiilor din industrie și servicii. Informațiile colectate vizează inovațiile referi-toare la produse, procesele tehno-logice, organizare și marketing.

Cele mai multe întrebări adresate agenților economici au în vedere dezvoltarea de produse și servicii noi, implementarea de procese de producție inovative, de metode logistice și de distribuție noi. De asemenea, au fost solicitate date despre: finanțarea publică, sursele de informare pentru inovare, cooperarea în domeniul inovării și inovațiile cu beneficii în domeniul mediului.

Cercetarea - făcută publică de Eurostat (Oficiul de Statistică al UE) - arată că mai mult de jumătate dintre companiile comunitare (52%) au raportat activități inovatoare pentru perioada 2006 - 2008. Printre statele cu pondere ridicată a firmelor inovative se numără: Germania - 80% din total, Luxemburg - 65%, Belgia și Portugalia - ambele cu 58%, Irlanda - 57%. Procentul cel mai scăzut este în: Letonia - 24%, Polonia - 28%, Ungaria - 29%, Lituania - 30%, Bulgaria - 31% și România - 33,3%.

La nivelul UE, numai o treime din firmele inovative (34%) au cooperat cu universitățile ori institutele de cercetare. Celelalte 66% s-au bazat pe resursele interne de creativitate. Gradul cel mai ridicat al cooperării de acest gen se întâlnește în: Danemarca - 57% dintre companiile inovative, Cipru - 51%, Belgia și Estonia - cu câte 49% fiecare. Cel mai scăzut este în România - 14%, Italia - 16%, Bulgaria și Letonia - cu câte 17%.

Pe ansamblul UE, doar 11% dintre firmele inovative au cooperat în această privință cu parteneri din comunitatea europeană, doar 3% cu parteneri din SUA și numai 2% cu parteneri din India sau China. Cel mai înalt grad de cooperare inovativă cu firme din UE îl au cele din Slovenia - 35%, Estonia - 33%, Belgia - 30%, Luxemburg - 28%.

Poziția ocupată de firmele românești în topul inovației explică de ce țara noastră continuă să manifeste un grad ridicat de înapoiere tehnologică, de ce produsele și serviciile românești sunt slab competitive nu doar pe piețele externe, ci și pe cea internă.

În prezent, se poate vorbi despre existența unui fenomen extins de rezistență la schimbare, la nou, de respingere a inovației. Cauzele lui sunt multiple, dar cea mai importantă ține de slaba pregătire managerială și profesională a patronatului, administratorilor și directorilor. Ei sunt aceia care trebuie să încurajeze și să susțină inovarea, să stabilească direcțiile și strategia schimbării.