Infrastructura de transport are prioritate la 116 milioane euro
244
Articole de la același autor
Mansarda la bloc costă cât o casă nouă
07 Septembrie 2007
Creatorii de modă autohtoni ajung în Europa cu franciza
14 Septembrie 2007
Dobânzi avantajoase la creditele în lei, de la "Eximbank"
21 Septembrie 2007
Peste 10.000 metri pătrați pentru ediția de toamnă a Tinimtex
05 Septembrie 2007
Încã 36 milioane lei pentru IMM-uri
18 Septembrie 2007
Garda Financiară încheie în forță sezonul estival
08 Septembrie 2007
Pentru îmbunătățirea infrastructurii regionale și locale de transport, Uniunea Europeană alocă, în perioada 2007 – 2013, 116,16 milioane euro, din care 15,68 milioane euro reprezintă cofinanțarea națională. Programul se adresează autorităților publice, care pot contracta fonduri pentru reabilitarea și modernizarea rețelelor de drumuri județene, de străzi urbane și șoselelor de centură.
Și firmele mici și mijlocii au de câștigat de pe urma acestei axe, deoarece majoritatea consiliilor locale și județene vor căuta parteneri privați pentru finalizarea lucrărilor.
"Acest program este printre cele mai căutate, existând deja foarte multe studii de fezabilitate depuse. De la studiu la cerere de finanțare este foarte puțin", spune Luminița Mihailov, directorul Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Sud – Est Brăila.
Valoarea minimă a proiectelor trebuie să fie de 3 milioane lei (echivalentul a 1 milion euro), valoarea maximă fiind de 134 milioane lei (45 milioane euro). Uniunea Europeană finanțează 98% din costurile totale, în timp ce contribuția beneficiarilor este de numai 2%.
"Dacă pe sectorul privat abordarea UE este una concurențială, lucrurile stau altfel pentru seg-mentul public. Comisia Europeană face o egalare, împărțind în mod echilibrat fondurile. Cu alte cuvinte, nu putem să construim drumuri numai în Constanța. Trebuie să se dezvolte la fel și regiunile din jur", mai spune directorul ADR Sud-Est Brăila.
Important pentru autoritățile locale și județene este să îndeplinească obiectivele pentru care au primit finanțare. "CE se teme că beneficiarii de grant nu vor fi transparenți, nu vor cheltui banii în timp util și că vor încerca să folosească banii în interes propriu. Experiența anilor anteriori îi face să fie mai atenți. Este vorba de foarte mulți bani și nu își permit să îi piardă", explică Ion Dănuț Jugănaru, președintele Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură (CCINA) Constanța.
Cu toate acestea, reprezentanții organizațiilor patronale se tem că autoritățile locale vor încerca să avantajeze firmele "partenere", prin licitații trucate și arbitraj părtinitor al ofertelor.
Pentru îmbunătățirea infrastructurii regionale și locale de transport, Uniunea Europeană alocă, în perioada 2007 – 2013, 116,16 milioane euro, din care 15,68 milioane euro reprezintă cofinanțarea națională. Programul se adresează autorităților publice, care pot contracta fonduri pentru reabilitarea și modernizarea rețelelor de drumuri județene, de străzi urbane și șoselelor de centură.
Și firmele mici și mijlocii au de câștigat de pe urma acestei axe, deoarece majoritatea consiliilor locale și județene vor căuta parteneri privați pentru finalizarea lucrărilor.
"Acest program este printre cele mai căutate, existând deja foarte multe studii de fezabilitate depuse. De la studiu la cerere de finanțare este foarte puțin", spune Luminița Mihailov, directorul Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Sud – Est Brăila.
Valoarea minimă a proiectelor trebuie să fie de 3 milioane lei (echivalentul a 1 milion euro), valoarea maximă fiind de 134 milioane lei (45 milioane euro). Uniunea Europeană finanțează 98% din costurile totale, în timp ce contribuția beneficiarilor este de numai 2%.
"Dacă pe sectorul privat abordarea UE este una concurențială, lucrurile stau altfel pentru seg-mentul public. Comisia Europeană face o egalare, împărțind în mod echilibrat fondurile. Cu alte cuvinte, nu putem să construim drumuri numai în Constanța. Trebuie să se dezvolte la fel și regiunile din jur", mai spune directorul ADR Sud-Est Brăila.
Important pentru autoritățile locale și județene este să îndeplinească obiectivele pentru care au primit finanțare. "CE se teme că beneficiarii de grant nu vor fi transparenți, nu vor cheltui banii în timp util și că vor încerca să folosească banii în interes propriu. Experiența anilor anteriori îi face să fie mai atenți. Este vorba de foarte mulți bani și nu își permit să îi piardă", explică Ion Dănuț Jugănaru, președintele Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură (CCINA) Constanța.
Cu toate acestea, reprezentanții organizațiilor patronale se tem că autoritățile locale vor încerca să avantajeze firmele "partenere", prin licitații trucate și arbitraj părtinitor al ofertelor.
Și firmele mici și mijlocii au de câștigat de pe urma acestei axe, deoarece majoritatea consiliilor locale și județene vor căuta parteneri privați pentru finalizarea lucrărilor.
"Acest program este printre cele mai căutate, existând deja foarte multe studii de fezabilitate depuse. De la studiu la cerere de finanțare este foarte puțin", spune Luminița Mihailov, directorul Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Sud – Est Brăila.
Valoarea minimă a proiectelor trebuie să fie de 3 milioane lei (echivalentul a 1 milion euro), valoarea maximă fiind de 134 milioane lei (45 milioane euro). Uniunea Europeană finanțează 98% din costurile totale, în timp ce contribuția beneficiarilor este de numai 2%.
"Dacă pe sectorul privat abordarea UE este una concurențială, lucrurile stau altfel pentru seg-mentul public. Comisia Europeană face o egalare, împărțind în mod echilibrat fondurile. Cu alte cuvinte, nu putem să construim drumuri numai în Constanța. Trebuie să se dezvolte la fel și regiunile din jur", mai spune directorul ADR Sud-Est Brăila.
Important pentru autoritățile locale și județene este să îndeplinească obiectivele pentru care au primit finanțare. "CE se teme că beneficiarii de grant nu vor fi transparenți, nu vor cheltui banii în timp util și că vor încerca să folosească banii în interes propriu. Experiența anilor anteriori îi face să fie mai atenți. Este vorba de foarte mulți bani și nu își permit să îi piardă", explică Ion Dănuț Jugănaru, președintele Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură (CCINA) Constanța.
Cu toate acestea, reprezentanții organizațiilor patronale se tem că autoritățile locale vor încerca să avantajeze firmele "partenere", prin licitații trucate și arbitraj părtinitor al ofertelor.
Pentru îmbunătățirea infrastructurii regionale și locale de transport, Uniunea Europeană alocă, în perioada 2007 – 2013, 116,16 milioane euro, din care 15,68 milioane euro reprezintă cofinanțarea națională. Programul se adresează autorităților publice, care pot contracta fonduri pentru reabilitarea și modernizarea rețelelor de drumuri județene, de străzi urbane și șoselelor de centură.
Și firmele mici și mijlocii au de câștigat de pe urma acestei axe, deoarece majoritatea consiliilor locale și județene vor căuta parteneri privați pentru finalizarea lucrărilor.
"Acest program este printre cele mai căutate, existând deja foarte multe studii de fezabilitate depuse. De la studiu la cerere de finanțare este foarte puțin", spune Luminița Mihailov, directorul Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Sud – Est Brăila.
Valoarea minimă a proiectelor trebuie să fie de 3 milioane lei (echivalentul a 1 milion euro), valoarea maximă fiind de 134 milioane lei (45 milioane euro). Uniunea Europeană finanțează 98% din costurile totale, în timp ce contribuția beneficiarilor este de numai 2%.
"Dacă pe sectorul privat abordarea UE este una concurențială, lucrurile stau altfel pentru seg-mentul public. Comisia Europeană face o egalare, împărțind în mod echilibrat fondurile. Cu alte cuvinte, nu putem să construim drumuri numai în Constanța. Trebuie să se dezvolte la fel și regiunile din jur", mai spune directorul ADR Sud-Est Brăila.
Important pentru autoritățile locale și județene este să îndeplinească obiectivele pentru care au primit finanțare. "CE se teme că beneficiarii de grant nu vor fi transparenți, nu vor cheltui banii în timp util și că vor încerca să folosească banii în interes propriu. Experiența anilor anteriori îi face să fie mai atenți. Este vorba de foarte mulți bani și nu își permit să îi piardă", explică Ion Dănuț Jugănaru, președintele Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură (CCINA) Constanța.
Cu toate acestea, reprezentanții organizațiilor patronale se tem că autoritățile locale vor încerca să avantajeze firmele "partenere", prin licitații trucate și arbitraj părtinitor al ofertelor.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!