O rușine națională

Inginerie financiară de zeci de milioane de lei sub masca promovării exporturilor românești

Sâmbătă, 24 Aprilie 2021, 00:00
2015
De la începutul anului 2021, dezvăluirile privind modul în care e prăduit banul public se țin lanț. Mai întâi, premierul Florin Cîțu a pus lumina reflectoarelor pe muntele de sporuri salariale plătite bugetarilor – vreo 50 la număr – cele mai multe dintre ele neavând nicio justificare obiectivă.

Apoi, un raport al Curții de Conturi a arătat că persoane din 74 de instituții ale administrației centrale și locale, autorități și companii de stat au prejudiciat bugetul statului cu 946.274.544 lei, prin acordarea unor foloase necuvenite angajaților și personalului contractual, delapidare, fals intelectual, deturnare de fonduri, abuz în serviciu, gestiune frauduloasă.

Un program guvernamental… penal

Ștafeta a fost preluată de Claudiu Năsui – ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului care dezvăluit că așa zisul „Program de promovare a exporturilor” a funcționat ca o schemă de a sprijini un grup privilegiat de firme.

„Din primele zile de activitate la minister, am refuzat să semnez documentele pentru programul prin care se dorea participarea la târguri în 2021 – a declarat Claudiu Năsui. Am vrut să analizez mai atent problema. Am cerut contractele, pe care de altfel le-am făcut publice pe site-ul instituției. Se poate observa că sunt contracte mari, monopolizate de câteva firme, drept urmare am cerut și un control intern, care s-a finalizat chiar săptămâna aceasta.” De altfel, rapoartele Curții de Conturi din ultimii ani semnalaseră probleme grave legate de această schemă de ajutor de stat, dar cei ce s-au perindat la cârma ministerului le-au ignorat.

Controlul dispus de Năsui a vizat perioada 2015 - 2019. Au fost analizate selecția târgurilor, a firmelor și atribuirea contractelor. S-a descoperit că 48% dintre beneficiarii ajutorului de stat pentru participarea la târgurile internaționale nu se regăsesc în lista de exportatori ai României, iar multe dintre respectivele firme au cifra de afaceri zero.

Mai mult, în intervalul 2015 – 2019, cheltuielile pentru programul de promovare a exporturilor s-au triplat, de la 25 de milioane de lei, la 71 de milioane de lei, deși numărul beneficiarilor a rămas neschimbat. Totodată, subvenția medie pe beneficiar s-a dublat, iar comisionul intermediarilor a crescut de patru ori.

Vor plăti vinovații?

Dacă tot s-au cheltuit zeci de milioane de lei din banul public cu participarea la târgurile internaționale, măcar au crescut exporturile celor ce au beneficiat de ajutorul de stat? De loc surprinzător, cei din Ministerul Economie care au răspuns de acest program n-au stabilit un set de indicatori clari pentru evaluarea eficienței participării la târguri.

„Este o schemă în care deciziile au fost luate cu circuit închis de un consiliu de export, care a hotărât cine și cum merge la târguri pe banii contribuabililor. Principalii câștigători, însă, nu sunt nici exportatorii, nici beneficiarii, ci firmele intermediare. Practic, vorbim despre un vehicul cu ajutorul căruia, prin bani publici, anumite persoane se plimbă în vacanțe luxoase. Tradiția a durat prea mult și trebuie să înceteze”, a declarat ministrul Cladiu Năsui.

Controlul a arătat că programul nu și-a atins scopul de a promova și relansa exporturile românești. Mai mult, s-a descoperit că persoane din Consiliul de Export, structura care face selecția firmelor participante la târgurile internaționale, beneficiau direct de finanțare. Altfel spus, toată povestea cu promovarea produselor românești la export, cu organizarea pavilioanelor României la târgurile internaționale era, în realitate, o inginerie financiară.

Dezvăluirile lui Năsui nu surprind pe nimeni, dar pun în evidență modul în care a funcționat unul dintre multele mecanisme de fraudare a banului public. Rămâne de văzut dacă ministerul se va îndrepta împotriva vinovaților.

O contradicție flagrantă

Între declarațiile ministrului și realitatea din teren există o contradicție ce trebuie semnalată. Năsui a afirmat că, din primele zile de activitate la minister, a refuzat să semnez documentele pentru programul prin care se dorea participarea la târguri în 2021. În schimb, pe site-ul ministerului sunt publicate 15 contracte de participare la tot atâtea târguri internaționale organizate în acest an, contracte obținute în baza unor licitații publice, care poartă semnătura mai multor departamente din Ministerul Economiei, pentru care s-au întocmit și devize de cheltuieli în valoare totală de 18.406.371 lei. Iată câteva dintre aceste manifestări expoziționale:

- Târgul internațional IMM COLOGNE Koln, 13 - 19 ianuarie 2020 (ajutor de stat în valoare de 2.913.074 lei);

- Târgul internațional Elecrama India, 18 - 22 ianuarie 2020 (869.484 lei);

- Târgul internațional Bride Show Abu-Dhabi, 22 - 25 ianuarie 2020 (498.536 lei);

- Târgul Internațional SOURCING AT MAGIC LAS VEGAS, SUA, 4 – 7 februarie 2020 (624.451 lei);

- Târgul internațional Pure/ Scoop London, 9 -11 februarie 2020 (963.922 lei);

- Târgul internațional Premiere Vision, Paris, 11-13 februarie 2020 (878.493 lei).

Așteptăm ca ministrul să clarifice această contradicție.

Soluții fiscale

Interesant este faptul că Năsui nu se limitează la a demasca mecanismul fraudulos, ci vine și cu soluții. De acum încolo – spune el – trebuie să li se ofere tuturor companiilor posibilitatea de a-și promova produsele prin participarea la târgurile internaționale. Cum anume? Prin două soluții de reformă a sprijinului statului pentru exporturile românești, respectiv:

- deductibilitatea extinsă (firma care participă la un târg internațional își poate deduce de trei ori cheltuielile cu participarea - transport, cazare, stand etc.);

- transformarea a 50% din cheltuielile cu participarea în credit fiscal.

Prin acest mecanism fiscal, stimulentul va ajunge direct la firme. Ministrul a precizat că se dorește ca modificările legislative să fie făcute în cel mai scurt timp posibil, fiind agreate și de Consiliul Concurenței.



Articole pe aceeasi tema

Pagina a fost generata in 0.1287 secunde