Cum să extindem turismul în extrasezon
Iulie și august - lunile cu cei mai mulți turiști în UE
397
Turismul este una dintre cele mai rentabile afaceri din Uniunea Europeană. Bătrânul
continent rămâne destinația turistică numărul unu a lumii, dar asta nu este de ajuns pentru Comisia Europeană. Ea este nemulțumită de caracterul sezonier al acestei activități economice.
Un studiu realizat la nivelul celor 27 de state ale UE, arată că 43% din numărul nopților petrecute în spațiile de cazare turistică europene în 2009, dintr-un total de 2,2 miliarde, au fost înregistrate în lunile iulie, august și septembrie. În trimestrul II al anului, au fost consemnate numai 26%, în trimestrul IV - 16%, iar în primul trimestru - 15%.
Situația de ansamblu nu diferă de cea din România, unde se înregistrează următoarea distribuție: trimestrul I - 13,4%, trimestrul II - 24,5%, trimestrul III - 42,6% și trimestrul IV – 19,5%,
De altfel, în mai toate statele, cu unele diferențe, se întâmplă același lucru. Vârful de sezon este în luna iulie în țările nordice (Danemarca - 24%, Suedia - 14%, Estonia - 16%, Finlanda -15%), iar în cele sudice, în august (Franța - 23%, Grecia și Italia - 22%, Portugalia - 18%).
Unul dintre obiectivele Comisiei Europene este încurajarea extinderii activității turistice pe parcursul întregului an, astfel încât infrastructura turistică și forța de muncă să fie mai bine utilizate.
Ce ar trebui făcut? Foarte simplu: să se ia exemplul statelor care au o distribuție lunară mai echilibrată a turismului sau sezonalitate diferită. Studiul statistic arată că Ciprul, Germania și Malta au reușit să extindă sezonul din luna mai până în octombrie. Alte state au creat un al doilea vârf de sezon turistic, cel din timpul iernii: Austria - 32% din înnoptări, Finlanda - 22%, iar Slovacia - 21%.
România - slavă Domnului! - nu duce lipsă de spații de cazare turistică, multe dintre ele nefiind cu nimic mai prejos decât cele din Occident. Deși avem o natură mult mai generoasă decât vecinii noștri, numărul înnoptărilor raportate de unitățile de turism (17,3 milioane) este mai mic decât cel din Ungaria (18,6 milioane) și doar puțin mai mare decât al Bulgariei (15,3 milioane).
Problema cea mai gravă a turismului românesc (ca și a întregii noastre economii) o reprezintă infrastructura rutieră. România are prea puțini kilometri de autostradă, iar starea șoselelor și drumurilor spre multe dintre destinațiile turistice este proastă. Când vom avea autostrăzi și șosele ca în Austria, vom fi atracția turistică numărul unu din Europa.
continent rămâne destinația turistică numărul unu a lumii, dar asta nu este de ajuns pentru Comisia Europeană. Ea este nemulțumită de caracterul sezonier al acestei activități economice.
Un studiu realizat la nivelul celor 27 de state ale UE, arată că 43% din numărul nopților petrecute în spațiile de cazare turistică europene în 2009, dintr-un total de 2,2 miliarde, au fost înregistrate în lunile iulie, august și septembrie. În trimestrul II al anului, au fost consemnate numai 26%, în trimestrul IV - 16%, iar în primul trimestru - 15%.
Situația de ansamblu nu diferă de cea din România, unde se înregistrează următoarea distribuție: trimestrul I - 13,4%, trimestrul II - 24,5%, trimestrul III - 42,6% și trimestrul IV – 19,5%,
De altfel, în mai toate statele, cu unele diferențe, se întâmplă același lucru. Vârful de sezon este în luna iulie în țările nordice (Danemarca - 24%, Suedia - 14%, Estonia - 16%, Finlanda -15%), iar în cele sudice, în august (Franța - 23%, Grecia și Italia - 22%, Portugalia - 18%).
Unul dintre obiectivele Comisiei Europene este încurajarea extinderii activității turistice pe parcursul întregului an, astfel încât infrastructura turistică și forța de muncă să fie mai bine utilizate.
Ce ar trebui făcut? Foarte simplu: să se ia exemplul statelor care au o distribuție lunară mai echilibrată a turismului sau sezonalitate diferită. Studiul statistic arată că Ciprul, Germania și Malta au reușit să extindă sezonul din luna mai până în octombrie. Alte state au creat un al doilea vârf de sezon turistic, cel din timpul iernii: Austria - 32% din înnoptări, Finlanda - 22%, iar Slovacia - 21%.
România - slavă Domnului! - nu duce lipsă de spații de cazare turistică, multe dintre ele nefiind cu nimic mai prejos decât cele din Occident. Deși avem o natură mult mai generoasă decât vecinii noștri, numărul înnoptărilor raportate de unitățile de turism (17,3 milioane) este mai mic decât cel din Ungaria (18,6 milioane) și doar puțin mai mare decât al Bulgariei (15,3 milioane).
Problema cea mai gravă a turismului românesc (ca și a întregii noastre economii) o reprezintă infrastructura rutieră. România are prea puțini kilometri de autostradă, iar starea șoselelor și drumurilor spre multe dintre destinațiile turistice este proastă. Când vom avea autostrăzi și șosele ca în Austria, vom fi atracția turistică numărul unu din Europa.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole din aceeași secțiune
Luni, 29 Noiembrie 2010
Luni, 29 Noiembrie 2010
Sâmbătă, 27 Noiembrie 2010
Vânzătorii, personalul de curățenie și chelnerii - mâna de lucru cea mai solicitată pe timp de criză
Sâmbătă, 27 Noiembrie 2010
Vineri, 26 Noiembrie 2010
Vineri, 26 Noiembrie 2010
Vineri, 26 Noiembrie 2010