Legea contabilității este facultativă pentru companiile controlate de statul român?

1803
1
Legea contabilității este facultativă pentru companiile controlate de statul român? - fondlegeacontabilitatiiestefacul-1635963473.jpg
Relațiile din mediul de afaceri au la bază principiul transparenței financiare și fiscale. Părțile care urmează să semneze un contract comercial au nevoie de informații despre situația financiară a viitorului partener. Oare, activitatea sa este profitabilă sau e producătoare de pierderi? Are datorii către alți agenți economici? Cât de mari? Are restanțe la bugetele statului? Se află într-o situație financiară ce ar putea pune în pericol relația contractuală aflată în pregătire?

Unii dintre agenții economici precauți nu semnează contractele înainte de a verifica datele din bilanțurile financiar-contabile anuale ale potențialilor parteneri de afaceri. De regulă, această operațiune se face cu discreție, pentru a nu aduce atingere amorului propriu al partenerului.

Fără secrete financiare

Trebuie să știți, stimați cititori, că informațiile privind situația financiară a agenților economici nu constituie un secret. Ele trebuie să fie la vedere, publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor. Legea contabilității nr. 82/1991 obligă agenții economici să depună la structurile Agenției Naționale de Administrare Fiscală situațiile financiare anuale în termen de 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar. Nerespectarea acestei obligații constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 de lei la 3.000 de lei. La rândul său, instituția fiscală are obligația să posteze situațiile financiare la vedere, pe site-ul său, pentru a fi la dispoziția celor interesați.

Evitarea rău-platnicilor

Acest sistem și-a demonstrat utilitatea mai ales în perioadele de recesiune. Îmi aduc aminte că în timpul crizei economice din anii 2009 – 2013, o serie de agenți economici constănțeni mi-au declarat că n-ar semna în ruptul capului un contract de furnizare cu plata ulterioară (la 30 de zile sau mai multe), fără să studieze cu atenție situația financiară a solicitantului de pe site-ul Fiscului și să se încredințeze că este solvabil.

În cazul în care acesta înregistra an de an profit și nu avea datorii sau dacă acestea din urmă erau mai mici decât creanțele, contractul era acceptat. Altminteri, dacă solicitantul înregistra pierderi și datorii mai mari decât creanțele, nu se admitea furnizarea mărfurilor decât cu plata pe loc.

Agenții economici care n-au procedat astfel, care nu s-au documentat și n-au fost precauți, au plătit tribut uriașului blocaj economic din acele timpuri, care a aruncat o mulțime de firme în brațele falimentului.

În zilele noastre, în condițiile crizei sanitare și a restricțiilor impuse de autorități, a crizei prețurilor energetice și ale produselor industriale, dar și crizei politice prelungite, agenții economici trebuie să rămână vigilenți în raporturile contractuale. Iată, datele Oficiului Național al Registrului Comerțului indică o creștere a numărului firmelor aflate în dificultate. În primele nouă luni ale anului 2021, un număr de 4.307 de agenți economici au intrat în insolvență, cu 6,90% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului precedent.



Informații de interes strategic


Publicarea situațiilor financiare ale agenților economici este necesară și din alt punct de vedere. O serie de entități, începând de la cele guvernamentale până la cele din domeniul cercetării științifice și al patronatelor realizează pe baza lor studii economice și strategii de acțiune. La rândul lor, organizațiile non-guvernamentale, sindicatele și presa apelează la aceste informații de interes public.

În calitate de jurnalist, am făcut apel deseori la astfel de date. Pe baza analizei lor am putut prezenta opiniei publice, pe baza datelor obiective, evoluția economică a unor sectoare economice de mare interes, precum: industria portuară și industria navală.

Explicațiile ANAF

Dacă în cazul marii majorități a agenților economici, prevederile Legii contabilității sunt respectate, există și excepții notabile. Iată, deși au trecut zece luni din 2021, pe site-ul Ministerului Finanțelor n-au fost publicate situațiile financiare pe anul precedent ale unui număr de trei mari șantiere navale: Damen Shipyards Mangalia, Vard Brăila SA și Vard SA Tulcea.

Care este motivul? Respectivele entități economice n-au transmis bilanțurile financiar-contabile către ANAF sau vreun funcționar al Fiscului nu și-a făcut datoria să posteze datele pe site?

Pentru a lămuri situația, am solicitat ANAF, pe data de 8 iulie și, mai apoi, pe 8 octombrie 2021, să îmi răspundă la întrebarea de ce datele financiare ale celor trei agenți economici nu au fost făcute publice.

Pe 2 noiembrie, serviciul de comunicare, relații publice și mass-media din cadrul ANAF mi-a trimis un răspuns cuprinzând prevederile Legii contabilității referitoare la această speță, însoțite de următoarea precizare: „Cu privire la situațiile financiare aferente anului 2020, menționăm faptul că în cazul nedepunerii în termenul legal a situațiilor financiare anuale, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, prin structurile de specialitate, procedează la notificarea contribuabililor, iar în situația neconformării, aceștia sunt sancționați în temeiul Capitolului VI, art. 41, pct. 8, din Legea contabilității nr. 82/1991, fiindu-le aplicată amenda prevăzută la art. 42, alin .(1), lit. f, din același act normative.”

Cazul Damen Shipyards Mangalia

După cum se observă, ANAF a evitat – din motive doar de ea știute – să lămurească cu exactitate care este situația celor trei șantiere navale. Din formularea cu caracter general se poate înțelege că și cele trei entități ar fi fost notificate să respecte legea. Și atunci, cum se explică faptul că situațiile lor financiare n-au fost încă publicate? Îmi este greu să cred că cele trei șantiere navale n-au transmis datele de bilanț financiar-contabil nici după ce au fost somate sau – Doamne ferește! - amendate.

Lipsa acestor informații stârnește suspiciuni mai ales în cazul companiei Damen Shipyards Mangalia, în care statul român deține controlul, respectiv un pachet de acțiuni reprezentând 51% din capitalul social. Oare își poate imagina cineva că statul român, în calitate de acționar majoritar al acestui mare șantier naval, nu respectă propriile legi?

Și-apoi, ce motiv l-ar putea determina să se comporte astfel? Ar avea interesul, cumva, să ascundă de ochii lumii situația financiară a companiei? Sunt întrebări la care doar statul – patron ar putea să ne răspundă.



Comentează știrea

Gheorghe Ilie
5 noiembrie 2021
Aprobare cu intarziere

Pai, pentru Damen Mangalia deabia urmeaza sa fie aprobate in sedinta AGA / 5 noimebrie 2021…

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4031 secunde