Legea porturilor s-a împiedicat la Cotroceni

914
2
Legea porturilor s-a împiedicat la Cotroceni - legeaporturilor-1499961939.jpg

Articole de la același autor

În ultimii 27 de ani, infrastructura de transport a României a înregistrat o evoluție contradictorie. Porturile, în frunte cu cele de la Constanța și Midia, s-au dezvoltat și modernizat continuu, și-au sporit capacitățile de depozitare și manipulare a mărfurilor, ajungând să concureze, de la egal la egal, cu cele mai puternice porturi din Occident. În schimb, rețeaua rutieră și cea feroviară s-au degradat continuu, starea lor de subdezvoltare, de înapoiere devenind o frână pentru comerț, o piedică pentru investiții, o pedeapsă pentru economia și societatea românească. 


Porturile au înflorit datorită operatorilor privați. Ei sunt cei ce au construit noi terminale portuare și le-au modernizat pe cele vechi, au adus utilaje și mijloace de ridicat și transport performante, au făcut să crească ratele de încărcare - descărcare a navelor și au mărit capacitățile de depozitare. 


La dezvoltarea porturilor au contribuit, pe de o parte, privatizarea în anii ’90 a companiilor de operare desprinse din fostele întreprinderi de exploatare portuară aflate în proprietatea statului, iar pe de altă parte cadrul legislativ favorabil creat de Ordonanța de Guvern nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și serviciilor în porturi, promovată de Traian Băsescu pe vremea când era ministrul al transporturilor.


Cu timpul, prevederile acestui act normativ s-au dovedit a fi prea restrictive. Realitatea economică se schimbase și OG nr. 22/1999 devenise o frână în calea dezvoltării portuare. 


Statului i-a fost greu să înțeleagă necesitatea îmbunătățirii legii porturilor și s-a opus vreme îndelungată. Abia la sfârșitul anului 2016, Parlamentul României a adoptat Legea pentru modificarea și completarea OG nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile. Scopul legii este acela de a crea mecanisme prin care să se asigure buna întreținere, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii din transporturile pe apă, punerea ei la dispoziția agenților economici în condiții nediscriminatorii și la prețuri corect fundamentate, care să încurajeze creșterea traficului maritim și fluvial de mărfuri și călători.
Actul normativ dă un impuls investițiilor din această industrie, stabilind cum se face concesionarea, subconcesionarea și închirierea domeniului public portuar. Pe de altă parte, se prevede ca, în cazul în care veniturile obținute de administrații din exploatarea infrastructurii portuare sunt insuficiente pentru întreținerea, reparația, modernizarea și dezvoltarea acesteia, statul să aloce fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor. 


Președintele României nu a apucat să promulge legea, întrucât aceasta a fost contestată, la Curtea Constituțională, de către Guvernul Cioloș și Fondul Proprietatea (acesta din urmă, în calitate de deținător al unor pachete semnificative de acțiuni la următoarele companii din transpotul maritime și fluvial: Administrația Porturilor Dunării Fluviale - 20%; Administrația Canalelor Navigabile - 20%; Administrația Porturilor Maritime Constanța - 20%; Administrația Porturilor Dunării Maritime - 24,35%).


Curtea Constituțională a dat curs sesizării și a analizat aspectele reclamate. Nu s-au găsit elemente de conținut neconstituționale, dar legea a fost returnată Parlamentului, considerându-se că procedura legislativă de adoptare a actului normativ nu a fost respectată. 


La rândul său, Parlamentul a dat curs deciziei Curții Constituționale, a reluat procedura, a adoptat legea și a transmis-o președintelui României spre promulgare. 


Fondul Proprietatea, care aștepta la cotitură, a intervenit printr-o scrisoare adresată președintelui României, Klaus Iohannis, în care susține că legea porturilor e neconstituțională și contravine multor principii ale economiei de piață. În plus, scrisoarea cuprinde un atac direct la adresa operatorilor portuari privați.


Jocul practicat de Fondul Proprietatea de a bloca orice acțiune ce contravine intereselor sale este bine cunoscut. Noua sa intervenție nu a mirat pe nimeni. Neașteptată este, însă, decizia lui Klaus Iohannis de a returna legea, la Parlament, spre reexaminare. 


Considerentele principale pe care Iohannis își întemeiază refuzul sunt următoarele și se regăsesc, sub o altă formă, în scrisoarea pe care i-a adresat-o Fondul Proprietatea:
■ înființarea, în cadrul Consiliului Concurenței, a Consiliul de supraveghere din domeniul naval ar trebui reglementată prin modificarea Legii concurenței nr. 21/1996, nicidecum prin Legea porturilor; 
■ competența Consiliului de supraveghere din domeniul naval de a soluționa plângerile persoanelor interesate ar fi o imixtiune în mecanismul contenciosului administrativ;
■ modul de stabilire al chiriilor pentru contractele de închiriere și subconcesionare ar fi în dezavantajul administrațiilor portuare (la care Fondul Proprietatea este acționar - n.n.).


Nu ne vom pierde timpul cu demontarea acestor argumente. Ceea ce trebuie subliniat aici este faptul că președintele României s-a pus pe aceeași poziție cu cei care, de mai mulți ani, blochează apariția legii care va da aripi investițiilor în porturile românești. 


N-am nicio îndoială că, în luna septembrie, când va trebuie să dea curs solicitării prezidențiale, Parlamentul va retrimite legea la promulgare, așa cum este și cum a fost susținută fără rezerve, de administrațiile portuare și fluviale, de operatorii portuari, de Ministerul Transporturilor, Guvenul României și toate grupurile parlamentare. Dar ceea ce mă îngrijorează, în calitate de cetățean român este faptul că președintele țării obstrucționează legea de care depinde viitorul industriei portuare. 




Comentează știrea

rex
14 iulie 2017
Nazist scarbos!

Asta este nazistukl, un hoit si nimic mai mult!

Cine
14 iulie 2017
pentru care și cel

Era de așteptat, că așa are să se întâmple, Johannis kw " șase case și câte o mai fi având fără ca noi, oamenii să știm, acest fapt, ăsta-i" omul fără omenie ", fără rușine și fără milă de poporul român, dacă nu-i român ?!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.2259 secunde