Leul a coborât la nivelul din timpul Guvernului Năstase
210
Guvernul Tăriceanu a preluat de la Cabinetul Năstase un leu slăbănog și îi predă viitorului Executiv, condus de Theodor Stolojan, tot o aschimodie de leu.
Pe 3 ianuarie 2005, când actualul premier și-a început mandatul, cotația era de 1 euro = 3,9310 lei. Astăzi, cu câteva zile înainte de a semna de predarea guvernării, ratingul anunțat de BNR este 1 euro = 3,9047 lei.
Curios lucru, creșterea din ultimii ani a economiei românești nu i-a priit leului, cum nu i-a fost de folos nici balanței externe a țării, care este și mai mult înclinată în favoarea importurilor, decât în urmă cu 4 ani.
Dacă tendința actuală se păstrează, mai repede de Crăciun se va trece peste pragul psihologic de 4 lei la un euro.
Exportatorii sunt avantajați de acest curs. În schimb, importatorii și cei ce au de achitat credite în valută înregistrează mari pierderi.
Leul slab va afecta industria națională și programele de investiții ale anului viitor, deoarece mare parte din materia primă, din materiale, echipamentele și instalațiile necesare provin din import.
Presiunea inflaționistă ar putea fi contrabalansată de scăderea prețurilor pe plan mondial. Din păcate, piața românească este atipică și nu se cuplează decât la creșterile de prețuri de pe plan mondial, nu și la scăderea acestora. Cel mai bun exemplu ni-l oferă prețul carburanților. În timp ce, la bursele de materii prime din Londra și New York, cotațiile țițeiului au scăzut de la 147 dolari pe baril, în iulie 2008, la 41 – 43 dolari pe baril, în prezent, motorina și benzina s-au ieftinit doar cu câteva zeci de bani, în acest interval de timp, la pompele din România.
Statul va câștiga, în continuare, de pe urma deprecierii leului, deoarece accizele și o serie de dări extrafiscale sunt raportate la euro. În plus, majorarea prețurilor produselor de import va face ca TVA să crească în valoare absolută, cu toate că, procentual, cota nu se modifică.
Pe 3 ianuarie 2005, când actualul premier și-a început mandatul, cotația era de 1 euro = 3,9310 lei. Astăzi, cu câteva zile înainte de a semna de predarea guvernării, ratingul anunțat de BNR este 1 euro = 3,9047 lei.
Curios lucru, creșterea din ultimii ani a economiei românești nu i-a priit leului, cum nu i-a fost de folos nici balanței externe a țării, care este și mai mult înclinată în favoarea importurilor, decât în urmă cu 4 ani.
Dacă tendința actuală se păstrează, mai repede de Crăciun se va trece peste pragul psihologic de 4 lei la un euro.
Exportatorii sunt avantajați de acest curs. În schimb, importatorii și cei ce au de achitat credite în valută înregistrează mari pierderi.
Leul slab va afecta industria națională și programele de investiții ale anului viitor, deoarece mare parte din materia primă, din materiale, echipamentele și instalațiile necesare provin din import.
Presiunea inflaționistă ar putea fi contrabalansată de scăderea prețurilor pe plan mondial. Din păcate, piața românească este atipică și nu se cuplează decât la creșterile de prețuri de pe plan mondial, nu și la scăderea acestora. Cel mai bun exemplu ni-l oferă prețul carburanților. În timp ce, la bursele de materii prime din Londra și New York, cotațiile țițeiului au scăzut de la 147 dolari pe baril, în iulie 2008, la 41 – 43 dolari pe baril, în prezent, motorina și benzina s-au ieftinit doar cu câteva zeci de bani, în acest interval de timp, la pompele din România.
Statul va câștiga, în continuare, de pe urma deprecierii leului, deoarece accizele și o serie de dări extrafiscale sunt raportate la euro. În plus, majorarea prețurilor produselor de import va face ca TVA să crească în valoare absolută, cu toate că, procentual, cota nu se modifică.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!