Concurs Leul coboară spre un curs de 4,5 lei/euro și trage în groapă creditarea în euro

După o luptă aprigă în ultimele luni, leul a pierdut, în cele din urmă, lupta cu euro și dolarul. Analiștii economici spun că pragul de 4,2 lei/euro era o ultimă redută a monedei naționale, un nivel ultim de rezistență. De aici înainte, nu e loc decât de depreciere, în lipsa unor evenimente economice majore sau a intervențiilor băncii centrale. Cursul estimat pentru finele anului – 4,5 lei/euro.

Cotația de peste 4,2 lei/euro nu a fost atinsă în ultimele cinci luni, însă leul nu este singur pe această spirală descendentă – forintul unguresc și zlotul polonez s-au depreciat semnificativ în ultima săptămână, pe fondul declarațiilor oficialilor de la Budapesta, care au spus că situația Ungariei este similară cu cea a Greciei.
Potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR), forintul a scăzut cu 5,16% față de euro, în ultima săptămână, până la cel mai mic nivel din 2010. În aceeași perioadă, zlotul polonez s-a depreciat cu 2,73%, iar leul cu 1%.
"Deprecierea constantă a leului va avea consecințe dramatice pentru cei care au contractat credite în euro, mai ales că veniturile bugetarilor vor fi diminuate cu 25%. De asemenea, încasările multor firme au scăzut, în timp ce multe altele au intrat în insolvență și nu își mai pot acoperi liniile de credit. În același timp, chiar și cu leul la un nivel de 4 lei/euro, numărul restanțelor la credite a continuat să crească. În concluzie, nu vin vremuri ușoare", a precizat, pentru Cuget Liber, șeful diviziei de corporate banking al unei bănci locale de talie medie.
Ieri, BNR a afișat un curs de 3,5496 lei/dolar, un nou maxim istoric față de moneda americană. Leul s-a depreciat și față de euro, la 4,2311 lei/euro, un curs maxim al ultimelor șase luni.
Analiștii economici spun însă că deprecierea leului nu poate fi pusă exclusiv pe seama factorilor externi.
"Avem suficienți factori de risc interni, între care amintesc doar asumarea răspunderii guvernului pe pachetul de măsuri de austeritate, situația incertă a următoarei tranșe de la FMI, sursele improbabil de acoperire a deficitului bugetar pe termen mediu și lung", spune Victor Safta, directorul casei de brokeraj X-Trade Brokers.
Mesajul transmis de investitori în această perioadă este că cel mai sigur loc este în afara Uniunii Europene. Tocmai din aceste motive, singurele valute care s-au apreciat în fața euro au fost francul elvețian, rubla rusească și lira turcească.
Ce soluții ar fi pentru România? Niciuna ușoară, indiferent de culoarea guvernării, spun economiștii.
Axarea pe reducerea cheltuielilor nu este cea mai bună metodă, dacă nu este dublată de o încercare de a crește veniturile.
"În România, ar trebui să susți-nem IMM-urile prin toate mijloacele posibile, dintr-un motiv foarte simplu - ele produc 70% din PIB", consideră Victor Safta.