"Lichidarea flotei Navrom va ascunde toate afacerile oneroase!"

În urmă cu mai bine de 20 de ani, viața pe multe din navele românești era un coșmar pentru echipaje. În cele ce urmează, vă prezentăm câteva din articolele publicate în ziarul nostru, la acea vreme. Astăzi, un interviu realizat în 1998 cu directorul Ionel Chițu.

- D-le Ionel Chițu, mai sperați să salvați compania Navrom?

- Eu sper să am ce discuta despre programul de reorganizare pe care vreau să îl propun. Până acum n-am avut cu cine să port un dialog. Lichidarea presupune costuri și nu asigură protecția socială a celor disponibilizați, conform Ordonanței nr. 9. Cine se apucă să facă lichidarea companiei trebuie să facă și investiții, să suporte cheltuielile care se ridică la 400 - 500 de mii de dolari pe lună. Sunt convins că, dacă Bancorex se apucă să facă lichidarea, nu numai că nu își va recupera împrumuturile acordate, dar va trebui să mai și cheltuiască, pentru că marea majoritate a navelor sunt arestate în porturi străine, înainte de a veni sechestrul impus de Bancorex. În acele jurisdicții, banca românească nu va avea câștig de cauză în fața celorlalți creditori. Cea mai bună soluție de ieșire din această criză este implicarea Bancorex în susținerea programului de reorganizare pe care l-aș propune, dacă aș avea cu cine discuta.

- Cum vedeți concret reorganizarea și salvarea companiei Navrom?

- Există o singură posibilitate: asumarea răspunderii de către un administrator unic. Consiliul de administrație - care a ajuns la a patra modificare - cuprinde oameni care încearcă să-și apere propria piele. Pe măsură ce au venit și li s-au pus în față situații deosebite și soluții pentru care trebuia să își asume răspunderea, și-au dat demisia. În această situație îmi asum răspunderea reorganizării, dar în calitate de administrator unic, nu în cea de președinte al consiliului de administrație.

- Totuși datoriile companiei Navrom depășesc valoarea navelor sale. Se mai poate vorbi de restructurare în acest caz?

- Există soluții de răscumpărare a navelor.

- Insist, datoria este mai mare decât valoarea navelor. Răscumpărarea presupune plata datoriilor din piață, de la bănci, a obligațiilor față de echipaje. Cine ar avea interes să vină cu bani să achite toate datoriile Navrom?

- Aici trebuie să intervină Bancorex.

- Păi, Bancorex are de luat, nu de dat!

- Da, dar, printr-o participare cu Navrom la o companie mixtă, poate câștiga mai mult decât prin lichidarea companiei. Nici nu trebuie să se gândească la faptul că își vor recupera toată suma. Trebuie să renunțe la grija că își pot recupera toată suma băgată în flotă. Pot, însă, să câștige mai mult decât dacă se recurge la lichidare. Și, apoi, nu este numai problema Bancorex. România are nevoie de flotă. Că este de 10, de 20 de nave, acestea trebuie răscumpărate.

- Din cele 61 de nave pe care le aveți, câte mai merită salvate?

- Problema este că nu mai trebuie lăsate prin diverse porturi, să acumuleze datorii. Autoritățile din țările subdezvoltate au tot interesul să țină o navă în port și să nu o scoată la vânzare, până nu se acumulează suficiente datorii. Deci aceste vânzări trebuie provocate. Ne place, nu ne place, dar nu trebuie să lăsăm să continue situația. Se acumulează datorii pe nave și pe compania Navrom. Deci, există modalități de a provoca mai repede vânzarea.

- Vă ascultă cineva?

- N-ai cu cine să vorbești. Programul de reorganizare la care lucrez nu este demagogic. Se poate salva ceva, iar Bancorex se va alege cu o pierdere mai mică decât dacă se merge spre lichidare. Nu trebuie să ascund că nici în Bancorex nu ai cu cine discuta problema implicațiilor lichidării.

- Cum, Bancorex nu-i interesată să-și recupereze banii?

- Nu spun că nu-i interesată, afirm că nu știe cum să-i recupereze.

- Până la urmă, ce este acest sechestru?

- Este unul executoriu. Deci, Bancorex poate trece la evaluarea și vânzarea navelor. Numai că, iată, ne-a venit acum două zile aprobarea de vânzare a navelor către operatori privați și ne confruntăm cu altă problemă. Putem face vânzarea numai în momentul când participă atât executorul, cât și reprezentantul Bancorex. Avem nave pe care le putem da astăzi cu un preț, iar peste o săptămână vom lua mai puțin. Am încercat să convoc AGA în 24 de ore, să luăm o decizie. M-am lovit de același cerc vicios: legea nu-mi permite, probabil nici acționarii, care sunt vreo 5.000. Ceea ce înseamnă că decizia de vânzare va fi amânată cu o săptămână. Vom încasa cu 20 - 30 de mii de dolari mai puțin. În plus, cheltuielile pe nave cresc. Acestea trebuie acoperite. Fiindcă există o cerere de lichidare judiciară din partea Coremar, și această firmă trebuie să intre în acest joc.

- De ce credeți că nimeni altcineva decât dumneavoastră nu se frământă să găsească soluții pentru a salva ce se mai poate

- Pentru că lichidarea companiei pe Legea nr. 64 ar ascunde toate dedesubturile și toate afacerile oneroase care s-au făcut în această flotă. Această lege îi absolvă de orice răspundere pe vinovați. Toate dosarele care sunt instrumentate și au ajuns pe rol la Poliție se referă la prejudicii enorme, atât către noi, cât și către Bancorex. Se vor recupera banii ăștia vreodată? Vor răspunde cei care au dat aprobările de închiriere și gajare a navelor? Lichidarea companiei îi absolvă de vină și șterge urmele.

29.09.1998