Lipsa subvențiilor ține pe loc agricultura ecologică

Agricultura ecologică este un sector relativ nou în România și poate fi o alternativă profitabilă la producția clasică. Statul însă, nu subvenționează sectorul, deși Uniunea Europeană încurajează producătorii să înființeze culturile ecologice.

Agricultura ecologică se bazează pe o serie de principii și obiective create să minimizeze impactul omului asupra mediului înconjurător, asigurându-se în același timp că sistemul agricol operează în mod natural.
Practicile specifice cuprind: rotația culturilor, pentru o utilizare eficientă a resurselor; limite foarte stricte privind folosirea pesticidelor și fertilizatorilor chimici; interzicerea organismelor modificate genetic; valorificarea resurselor existente, cum ar fi folosirea ca fertilizator a furajelor produse de fermă; alegerea unor specii de plante și animale rezistente la boli, adaptate condițiilor locale, sau creșterea animalelor în adăposturi deschise și hrănirea cu furaje ecologice.
În România, sectorul este la început. Conform datelor Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DADR) Constanța, până în prezent, au existat 56 de cereri pentru declararea produselor ecologice. Cele mai multe au fost pe sectorul vegetal - 50 de astfel de cereri. Culturile ecologice preponderente sunt cele de grâu, rapiță, orz, floarea-soarelui și porumb.
"Există instituții și subvenții pentru agricultura ecologică, dar nu există interes. Este mai bine ca un fermier să renunțe la 30 de arii de grâu, care aduc venituri mici și să facă agricultură ecologică, profitabilă pe termen mai lung. Există cerere atât internă, cât și externă, pentru produsele agricole ecologice, dar nu la nivelul statelor occidentale", a declarat ministrul agriculturii, Ilie Sârbu.
Fermierii care practică acest tip de agricultură nu îi dau dreptate oficialului de la București. "Ecologia merge, dar nu și subvenția. În 2008, am primit o subvenție simbolică, doar pentru 20 de hectare din cele 250 de hectare cu culturi ecologice, de aproximativ 400 de lei la hectar. În Austria, spre exemplu, pe lângă plata pe suprafață, de 300 de euro pe hectar, producătorii agricoli mai primesc încă 300 euro, pentru ecologie", a precizat Vasile Luganovici, directorul "Agromec Independența".
"Subvenția pentru agricultura ecologică este promisă, dar nu este dată fermierilor. Anul acesta, nu știu nimic de o astfel de subvenție. Mai sunt și problemele cu seceta, iar majoritatea culturilor vegetale sunt calamitate. Fără subvenții nu se poate face treabă și sectorul nu se poate dezvolta", a explicat Ștefan Marin, administratorul societății "Marin Agro".
Totuși, veniturile obținute din agricultura ecologică sunt semnificativ mai mari, în comparație cu agricultura clasică. "Producția agricolă ecologică o export la germani și austrieci. Cererea pe piața internă nu există. Într-adevăr, poți obține un profit bun, dacă ai suprafețe mari, cultivate ecologic. De exemplu, grâul de panificație îl vând pe piața externă la un preț dublu, de 280 de euro pe tonă și ar mai putea crește, în viitor. Inul de semințe se vinde la 400 de euro pe tonă. Piața externă este mult mai sigură decât cea internă și ai satisfacții mai mari. Producția ecologică însă, este la jumătate față de cea tratată clasic. În 2008, s-au obținut 5 - 6 tone de grâu, la hectar, pe agricultura convențională. Noi am obținut 2,5 - 3 tone pe hectar", a mai spus Vasile Luganovici.