Mai are viitor porcul românesc? „Autorităţile trebuie să se implice mai mult în combaterea pestei”

274
Anul acesta a fost dezastruos pentru crescătorii de porci. Pesta porcină africană (PPA), creşterea preţurilor la furaje şi la utilităţi, la care s-a adăugat şi pandemia de coronavirus au dus la decimarea efectivelor de suine. Crescătorii de animale sunt nemulţumiţi şi de slaba implicare a autorităţilor în combaterea răspândirii pestei porcine.



Măsurile insuficiente pentru sporirea efectivelor de suine în fermele comerciale şi o lege a porcului care a pus beţe în roate crescătorilor mici au dus la un număr tot mai mic de efective de porci pe care le deţine România. În ultimii ani, statul mai mult a descurajat crescătorii de animale să ducă această tradiţie mai departe. La ora actuală, România produce aproximativ o treime din necesarul de consum de carne de porc, restul este importat din alte ţări europene.

În judeţul Constanţa, la Sibioara şi Fântânele, al doilea cel mai mare producător de carne de porc din ţară, Grupul româno-danez „Premium Porc” a investit 25 de milioane de euro pentru a renaşte fostele ferme agricole de partid. La Fântânele, ferma are un efectiv de 6.500 animale de reproducţie, iar la Sibioara se produc anual 120.000 de porci graşi pentru abatorizare. Pe lângă cele două ferme, grupul deţine şi o fabrică de nutreţuri combinate care produce furaje.

Anul 2021 a fost unul cu multe provocări şi pentru compania care creşte porci în judeţul Constanţa. „Din păcate, rezultatele financiare pentru anul curent nu sunt la nivelul așteptat. Vânzările din primele nouă luni ale anului sunt mult mai slabe față de perioada similară a anului trecut. Principalul motiv este pesta porcină africană care a cauzat atât focare în fermele noastre cât și restricții de mișcare, conducând la scăderea cantității de produse și oferite pe piață de grupul nostru. De asemenea, și prețul încasat de fermieri pentru porcul viu în această perioadă a fost semnificativ mai mic decât cel de anul trecut, cu peste 20% mai mic decât cel pentru perioada echivalentă a anului trecut. Revenirea după focarele de pestă porcină africană înseamnă cheltuieli operaționale foarte mari de readucere a fermelor la starea de funcționare și reînceperea producției. Practic, aceste ferme nu au producție, deci nici venituri timp de cel puțin 6-9 luni, sau chiar peste un an în cazul fermelor de reproducție. Așadar, cifra de afaceri pentru 2021 este estimată a fi mult mai mică decât în 2020, și vom înregistra o pierdere consistentă la finalul anului 2021. Sperăm să revenim pe profit în 2023, dar aceasta se poate realiza doar dacă va exista o gestionare corespunzătoare a situației pestei porcine africane în România de către toate părțile implicate, în special autorități, care să conducă la o scădere a presiunii virale în jurul fermelor noastre”, au spus reprezentanţii grupului româno-danez.

Dobrogea, tărâmul ferit de pesta porcină africană

Totuşi, Dobrogea a fost ferită de focarele de PPA care în alte judeţe au omorât pe capete peste 1,1 milioane de animale. „Despăgubirile acordate de stat reprezintă doar 50-60% din valoarea pierderilor suferite, acoperind doar valoarea animalelor”, au adăugat reprezentanţii companiei.

O altă problemă cu care se confruntă marii crescători este forţa de muncă şi trasabilitatea animalelor. Ei resimt lipsa unui abator în judeţul Constanţa şi trebuie să ducă animalele la sacrificare în alte judeţe. La fermele din Sibioara şi Fântânele lucrează aproximativ 100 de angajaţi. De când s-a modificat Legea porcului, salariaţii care intră în fermă trebuie să respecte reguli stricte.

Primarul din comuna Fântânele, Adrian Roşu, ne-a spus că are săteni care nu mai vor să lucreze la fermă, din cauza regulilor. „Pe raza comunei avem mai multe firme care îşi desfăşoară activitatea în domeniul agricol. Găsesc foarte greu forţă de muncă pentru că tineretul fie s-a îndreptat spre alte orizonturi, fie lucrează în construcţii, la Constanţa. La ferme au rămas cei care au lucrat şi înainte şi care au avut tangenţă cu creşterea animalelor. Am un sătean care a venit pentru ajutor social, că nu mai lucrează la ferma de porci. L-am întrebat de ce, şi mi-a spus că trebuia să facă duş şi de trei ori pe zi şi să se schimbe de haine. El nu era obişnuit să muncească în „condiţii grele” şi şi-a dat demisia”, a spus primarul Roşu. Cert este că industria creşterii porcilor are nevoie de măsuri concrete în lupta cu PPA, iar un efort concertat al autorităţilor împreună cu crescătorii comerciali de suine este vital pentru supravieţuirea porcului românesc. Altfel, ne transformăm în piaţă de desfacere pentru alte ţări care au ştiut să ţină departe pesta porcină africană. 



Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.62 secunde