Mai vine Zeul Neptun să-i salute pe marinarii români, de ziua lor?

Peste numai două săptămâni, de Sfânta Maria, e Ziua Marinei Române. Se va mai sărbători? Cine știe? Cei întrebați ridică din umeri, arătând ba spre clădirea Autorității Navale Române, ba spre Comandamentul Forțelor Navale, ba spre prefectură.

În alți ani, Constanța era cuprinsă de febra pregătirilor cu o lună de zile înainte. Capii administrației locale, ai forțelor navale, ai autorităților portuare și organizațiile marinarilor puneau la cale tot felul de evenimente: întreceri sportive, manifestări culturale și artistice, toate reunite sub genericul "Luna spiritualității marinărești". Se proiecta în cele mai mici detalii, pe ore și minute, programul festivităților din ziua de 15 august: ridicarea pavilionului și a marelui pavoaz, intonarea Imnului de stat și salvele de salut, citirea ordinului ministrului Apărării Naționale, retragerea gărzii de onoare și a fanfarei, trecerea în revistă și salutul echipajelor, sosirea Zeului Neptun, Te-Deum, depunerea ancorelor de flori în mare, parada navală și aviatică, demonstrațiile și concursurile cu ambarcațiuni, exercițiile cu scafandri de luptă și cu parașutiști, parada ambarcațiunilor cu vele și botezul marinăresc, show-ul de fanfară, jocurile marinărești cu porci, rațe și alte orătănii, spectacole artistice, aprinderea pavoazelor electrice și focuri de artificii.
Festivitățile atrăgeau în zona peninsulară și în portul Tomis zeci de mii de localnici și turiști, făcând să reînvie orașul vechi. Marinarii, portul și Constanța intrau în centrul atenției naționale. O mai bună reclamă pentru meseria de marinar și orașul-port de la Marea Neagră nici că se putea.
De Ziua Marinei Române profitau din plin vânzătorii de suveniruri, corăbioare, jucării și baloane, de bragă, iaurt, băuturi răcoritoare și bere, de cafea turcească, de covrigi calzi, plăcintă cu brânză, susan și alune prăjite. Profitau hotelierii, cârciumarii și proprietarii ambarcațiunilor de agrement. Sărbătoarea dădea un impuls micilor și marilor afaceri.
Câte dintre acestea vor mai fi pe 15 august 2010, de Ziua Marinei Române? Dar, oare, vor mai fi sărbătoriți marinarii, va mai veni Zeul Neptun să-i salute și va mai fi incendiat cerul nopții cu artificii?
Ar fi o mare rușine pentru Forțele Navale Române, pentru port și oraș dacă Ziua Marinei nu va fi celebrată așa cum trebuie. Armata, autoritățile portuare și administrația locală nu ar avea nicio scuză. Faptul că este criză, că nu sunt bani, nu pot fi invocate ca motive. Dintotdeauna, Ziua Marinei s-a organizat cu sponsori. Se pot găsi și acum. Problema ține doar de voința și atitudinea autorităților. Din păcate, acestea s-au schimbat în rău, s-au degradat. Aceasta e, de fapt, marea problemă a națiunii române.