Criza economică are efecte multiple asupra shipping-ului internațional, afirmă profesorul univ. dr. inginer Haralambie Beizadea, din cadrul Academiei Navale "Mircea cel Bătrân", unul dintre specialiștii din crewing.
"Cel mai vizibil aspect îl reprezintă scăderea comenzilor de nave noi. Mulți armatori au renunțat la contractele de construcții. Există exemple de companii care au reziliat până la 50 de comenzi. Pe de altă parte, volumul de marfă a scăzut dramatic față de capacitățile de transport existente. Ca urmare, numeroase nave stau legate la cheu, în așteptarea unor vremuri mai bune." Conform unui raport al societății de clasificare Det Norske Veritas, până la 1.000 de nave sunt trase pe dreapta în diferite porturi ale lumii, din lipsă de marfă.
"Cele mai afectate de criză sunt industriile prelucrătoare, mari consumatoare de materii prime și energie. Pentru aprovizionarea lor s-a construit o întreagă flotă de vrachiere și petroliere de mare capacitate, dar și de portcontainere uriașe, care să preia produsele finite.
Multe din capacitățile industriale au fost închise ori și-au redus activi-tatea. Astfel că piața coloșilor shipping-ului s-a prăbușit. Pentru volumul de marfă mult diminuat și repartizat în loturi mici, sunt mai potrivite navele de capacitate redusă. Astăzi, sunt solicitări mai ales pentru navele de 3.000 - 20.000 tdw, care transportă produsele finite și gazele pentru consumul cotidian al comunităților" – afirmă Beizadea.
Cum au influențat toate aceste fenomene piața forței de muncă marinărești? Până la mijlocul anului 2008, shipping-ul internațional se confrunta cu o criză a brevetaților. Foamea de ofițeri, generase o creștere fără precedent a salariilor. "În prezent – spune Haralambie Beizadea -, companiile de crewing satisfac mai ușor comenzile de echipaje. Chiar își permit să fie mai selective. Mai mult, avem semnale că armatorii vor să mai taie din salarii. Pentru că navlurile (tarifele pentru transportul mărfurilor) s-au diminuat considerabil, au scăzut veniturile companiilor de transport. Astfel că nu mai pot fi asigurate salarii la nivelul din perioada de avânt economic."
În timp ce unele companii de crewing care activează pe piața românească au fost lovite de criză, fiind nevoite să-și restrângă activitatea sau chiar să tragă obloanele, altele o duc chiar mai bine decât înainte. Arpinav, spre exemplu, a primit solicitări suplimentare din partea unui armator, urmând să asigure echipaje pentru încă 4 – 5 nave. "Cererile vin din partea unor companii care au nave de capacitate mică, adecvate aprovizionării comunităților și IMM-urilor. Este vorba de insule și arhipelaguri din Mediterana, Atlantic și Pacific, dar și de porturi din America de Nord și de Sud, din Oceanul Indian și Africa" – afirmă Beizadea.