Marile secrete din gunoaiele Constanței

În vara anului 2010, Consiliul Concurenței a inițiat o investigație privind drumurile și autostrăzile, solicitând tuturor consiliilor județene să-i transmită informații privind căile rutiere care au fost reabilitate. La Consiliul Județean Constanța, solicitarea instituției de concurență a fost înregistrată pe data de 18 iunie 2010.

Era de așteptat ca răspunsul să vină în câteva zile, căci nimeni nu și-ar putea închipui că, la Consiliul Județean Constanța, nu ar exista o evidență clară privind drumurile din administrare, starea lor, lucrările de reabilitare efectuate și banii cheltuiți. Au trecut o lună, două, trei și… niciun răspuns. Pe data de 8 noiembrie 2010, Consiliul Concurenței a revenit cu o adresă, reînnoind solicitarea. Același rezultat. 

"În final, am fost nevoiți să înaintăm lucrarea cu mențiunea: Consiliul Județean Constanța refuză să răspundă" - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Ioan Bădică, inspectorul de concurență coordonator pentru regiunea de sud-est.
Într-o altă analiză, care se referă la serviciile de salubritate, Consiliul Concurenței a solicitat informații de la primării. La Primăria Constanța, adresa a fost înregistrată pe 4 iulie 2011 și avea ca termen de răspuns data de 22 iulie. Pentru că nu au primit informațiile solicitate, inspectorii de concurență au făcut mai multe reveniri. Au mers pe circuitul adresei pentru a vedea unde e blocajul și au ajuns până la nivel de viceprimar. De fiecare dată, oamenii primăriei au invocat tot felul de motive și au făcut promisiuni. Culmea este că, pe site-ul primăriei, solicitarea apare ca fiind rezolvată. În final, inspectoratul regional de concurență a transmis lucrarea la centru cu mențiunea "Primăria Constanța refuză să răspundă" - afirmă Ioan Bădică. 

Ce semnificație are lipsa de cooperare din partea celor două instituții ale administrației locale cu o autoritate a statului? În primul rând sunt sfidate Constituția și legea, care le obligă să răspundă în termen de 30 de zile. Pe de altă parte, este probabil ca Primăria Constanța și Consiliul Județean să aibă ceva de ascuns în legătură cu temele analizate de Consiliul Concurenței și tocmai de aceea nu au dat informațiile cerute.

Cele două instituții se tem de transparență. Cine știe cu ce ar putea fi agățate, dacă "dau din casă". În ultimii ani, Consiliul Concurenței și-a cam băgat nasul prin afacerile administrațiilor locale, lucru care nu este pe placul unora dintre cei ce le conduc. În județul Constanța, multe contracte de concesionare a serviciilor publice sunt în atenția inspectorilor de concurență. În urma unei atenționări, administrația publică din municipiul Constanța a redus de la 25 la 8 ani durata contractului de concesionare a serviciului de deratizare și dezinsecție semnat cu o firmă din București. În continuare sunt avute în vedere contractele privind spațiile verzi și iluminatul public. În cazul județului, au atras atenția tarifele privind utilizarea drumurilor publice de către transportatorii de călători. Consiliul Concurenței este ca un cui în pantof, de care șefii Primăriei Constanța și ai Consiliul Județean nu pot scăpa, dar pe care încearcă să-l ignore. Problema e că instituția de concurență nu mai vrea să tolereze sfidarea. "Conducerea ne-a solicitat o situație cu consiliile județene și primăriile care refuză să răspundă, pentru a lua măsuri. Nu numai cele din Constanța au o asemenea atitudine. Din păcate, mai sunt și altele" - afirmă inspectorul.

Refuzul de a da informațiile solicitate de Consiliul Concurenței constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 la 20.000 de lei, precizează Ioan Bădică. Potrivit legii, amenzile se aplică celor ce reprezintă instituțiile contraveniente. Că vor sau nu, instituțiile locale trebuie să colaboreze cu instituția concurenței. Legea nr. 149/2011 dă putere Consiliului Concurentei să emită avize pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurențial. Autoritățile publice centrale și locale sunt obligate să solicite respectivul aviz, iar instituția de concurență poate recomanda modificarea actelor normative care au un asemenea efect.

"În conformitate cu prevederile art. 49 din Legea concurenței, sunt nule de drept orice acte care încalcă prevederile art. 9 din legea mai sus amintită, constând în acțiuni sau inacțiuni ale autorităților și instituțiilor administrației publice centrale ori locale și ale entităților către care acestea își deleagă atribuțiile, care restrâng, împiedică sau denaturează concurența, precum: limitarea libertății comerțului sau autonomiei întreprinderilor, exercitate cu respectarea reglementărilor legale; stabilirea de condiții discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor" - reamintește Ioan Bădică.