Marinarii de apă dulce vor avea standarde europene de pregătire

Ieri, la Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV, și-au început activitatea grupurile de lucru din cadrul proiectului "Rețea de cooperare pentru logistică și educație navală, focalizată pe transportul pe ape interioare în coridorul Dunării, susținută de soluții inovatoare - NELI". Partenerii provin din opt țări: România, Austria, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Croația, Serbia și Ucraina.
Bugetul total al proiectului este de 2.167.820 euro, iar finanțarea este asigurată în proporție de 85% de către Comisia Europeană

Comandantul de cursă lungă Laurențiu Mironescu, director de programe în cadrul CERONAV, a prezentat, pentru cotidianul "Cuget Liber", scopul acestui proiect: "Transporturile pe apele interioare nu respectă aceleași rigori și standarde înalte privind personalul și pregătirea lui profesională, pe care le regăsim în transportul maritim. Participanții la acest proiect ne-am propus să schimbăm situația existentă, să realizăm o platformă comună în statele riverane Dunării, astfel încât să fie tratate uniform standardele de pregătire a navigatorilor de pe apele interioare.
Iată un exemplu. De-a lungul Dunării, nu există o limbă unică de comunicare. Reglementările internaționale prevăd să se comunice în limba țării. Nu se întâmplă așa ceva. Unii folosesc rusa, alții germana sau engleza. Proiectul are în vedere introducerea unei limbi unice de comunicare pe apele interioare. România, Serbia și Olanda, care împreună dețin o parte importantă din culoarul de transport Rhin – Main - Dunăre, propun engleza. Există o opoziție majoră din partea Germaniei, care vrea să-și promoveze propria limbă. Rămâne de văzut cum se va tranșa disputa. Important este că s-a făcut primul pas și a început să se lucreze pe această temă.
În esență, la finalul proiectului vom avea standarde unice de pregătire a navigatorilor de pe apele interioare și un limbaj unic de comunicare."
Navigația pe apele interioare ale Europei va lua amploare în viitor. Odată cu creșterea volumului de mărfuri și a numărului pasagerilor se vor înmulți navele și ambarcațiunile. Va fi nevoie de mai mulți navigatori pregătiți în așa fel încât să poată circula pe piața unică a forței de muncă din Uniunea Europeană.
"Proiectul deschide o oportunitate, o piață nouă pentru România. Pe apele interioare, țara noastră are o flotă puternică de nave și ambarcațiuni. Personalul trebuie pregătit astfel încât să găsească un loc de muncă oriunde în Europa" – afirmă Mironescu.
La sfârșitul anului 2007, flota fluvială națională cuprindea 2.313 nave, din care: 64 de pasageri, 247 remorchere și împingătoare, 60 nave autopropulsate, pentru transportul mărfurilor, 1.211 nave fără propulsie, pentru mărfuri (tancuri, barje și alte tipuri), 703 nave tehnice de serviciu, 28 nave pentru dragaj, lucrări hidrotehnice, și ateliere plutitoare. Aceste nave vor avea nevoie de ofițeri și marinari pregătiți conform noilor standarde. Universitățile maritime și centrele de pregătire marinărească vor avea o pâine bună de mâncat.