Mediul de afaceri a ajuns la plafonul maxim de toleranţă a acceptării de noi taxe şi nu trebuie să fie împins să păcătuiască, susţine preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban. Cât despre rolul capitalului străin în economia românească, dacă marile corporaţii multinaţionale se retrag, noi închidem lumina!
Indicatorii macro indică fără drept de apel faptul că, în ultimii doi ani, economia românească este în scădere. Nu abruptă, ci lentă şi sigură, iar concluzia este clară: mediul de afaceri a ajuns la toleranţa maximă a acceptării de noi taxe.
„Noi nu vorbim din cărţi, ci analizăm cifrele oficiale. În urmă cu doi ani, la 846.000 de deponenţi de bilanţ fiscal, am avut 494 de miliarde de euro cifră de afaceri şi 54,6 miliarde de euro profit brut. Anul următor şi ultimul an pe care îl avem în statistică, în ciuda faptului că sunt 20.000 de agenţi economici în plus care au depus bilanţul la organele fiscale, cifra de afaceri a scăzut la 490 miliarde de euro, iar profitul a ajuns la 51 miliarde de euro. Nu sunt scăderi abrupte, dar este trendul pe care trebuie să-l vedem. Am ajuns la plafonul maxim de toleranţă a acceptării de noi taxe", a declarat, în cadrul unei dezbateri electorale pe teme economice, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban.
În opinia acestuia, mediul de afaceri trebuie să fie protejat de factorul politic, iar agenţii economici să nu fie împinşi spre… păcate.
„Suntem un organism viu, iar organismul viu produce şi anticorpi. Vă aduceţi aminte de celebra taxă de 1% pe cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro? În momentul aplicării taxei, erau 1.042 de «pacienţi», firme cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro, o cifră de afaceri totală de 246 de miliarde de euro. În nici şase luni, cei 1.042 au devenit 1.017, iar baza de impozitare, de la 246 de miliarde de euro, a ajuns la 233 de miliarde de euro.
Iată că mediul de afaceri nu stă chiar cu mâinile în sân şi aşteaptă să fie lovit cu taxe din stânga şi din dreapta”, a explicat preşedintele CCIR.
A scăzut numărul exportatorilor români
O altă temă importantă pentru mediul de afaceri pusă în dezbatere a constituit-o rolul capitalului străin în economia românească. Este capabilă ţara noastră să facă faţă provocărilor într-un posibil scenariu în care multinaţionalele s-ar retrage din România?
„Am mai spus-o public şi cu alte ocazii, o repet şi acum: dacă străinii pleacă din România, noi închidem lumina. La propriu şi la figurat!
Pe ce mă bazez când fac această afirmaţie? Noi am făcut o statistică simplă, bazată pe 100% privat român, respectiv 100% privat străin. Şi
n-am luat în calcul cele 1.480 de societăţi cu capital 100% de stat. Ei bine, 100% privaţi români suntem 813.711. Străinii sunt 27.594. Observaţi că noi suntem de 29,5 ori mai mulţi decât ei. Noi, românii, avem o cifră de afaceri de 254 de miliarde de euro, în timp ce străinii au 143 de miliarde de euro. Iată că nu mai vorbim de 29,5 ori. Noi plătim pe muncă 31,8 miliarde de euro, celebrele taxe pe muncă. 19,67 miliarde de euro plătite de străini. Deci iarăşi nu mai vorbim de 29,5 ori”, a explicat Mihai Daraban.
Potrivit datelor prezentate de acesta, pentru alte taxe, în afară de cele pe muncă şi de taxele pe profit, societăţile româneşti plătesc 3,76 miliarde euro, iar cele străine 3,26 miliarde euro.
„Aici vorbim despre taxe pe terenuri, pe clădiri etc. Deci, iar nu este acel raport de 29,5 ori. Situaţie similară şi de la comerţul exterior. A scăzut şi numărul de exportatori români, de la 28.080 în 2023, anul trecut, am avut 26.979. Mă refer la numărul de exportatori din România, persoane juridice române indiferent de forma de capital, străin sau românesc", a adăugat preşedintele CCIR.
Mihai Daraban a subliniat totodată că deficitul balanţei comerciale a ajuns la 33,4 miliarde de euro.
În 2023, importurile au fost de 122 de miliarde euro, iar în 2024, de 126 miliarde euro. În Top 100 exportatori, care realizează 50,7% din total export, care a fost de peste 92 de miliarde euro, sunt trei firme româneşti, în Top 500, care realizează 74% din total export, se găsesc 72 de firme româneşti, iar în Top 1.000, care realizează 83,7% din total export, se găsesc 209 firme româneşti.
Un brand de tradiţie
Mihai Daraban a mai spus că, de-a lungul timpului, Camera de Comerţ a avut un rol important în societate, sprijinind decidenţii politici aşa cum a putut.
„Noi suntem într-adevăr un brand care există peste tot în lume. Avem o vechime de 161 de ani, anul acesta pe piaţa românească. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, pe 30 septembrie 1864, a decis să se înfiinţeze Camera de Comerţ a României", a subliniat preşedintele CCIR.