Mihai Daraban: Oportunități și proiecte de dezvoltare pentru portul Constanța

Portul Constanța are toate avantajele competitive pentru a deveni una dintre rutele comerciale majore ale Europei, fiind situat pe rutele a trei coridoare de transport pan-european, care leagă Marea Nordului de Marea Neagră, prin culoarul Rhin-Main-Dunăre.

Oportunitățile și proiectele de dezvoltare ale portului au fost discutate vineri, la Constanța, în cadrul unei dezbateri organizată de Camera Franceză de Comerț și Industrie din România (CCIFER), în parteneriat cu Camera de Comerț Industrie și Navigație Constanța și Camera de Comerț și Industrie a României. Cu acest prilej, companiile s-au întâlnit cu echipa de management a portului Constanța, precum și cu autorități ale orașului și județului Constanța, pentru a identifica proiectele de dezvoltare și oportunitățile de afaceri.

"Sunt multe proiecte de discutat în Portul Constanța, molul trei, molul patru, insula, infrastructura de care avem nevoie, însă ceea ce trebuie să știe prietenii noștri din Franța este că portul Constanța are cele mai mari adâncimi din Marea Neagră și este în plină dezvoltare", a declarat președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban. La rândul său, directorul comercial al Companiei Naționalei Administrația Porturilor Maritime Constanța, Ionuț Moșteanu, consideră că portul Constanța este unul din porturile europene care are foarte mult spațiu de dezvoltare înăuntrul său, fiind de dimensiuni care permit extindere și crearea de zone de exploatare.

Mihai Daraban a mai vorbit și despre necesitatea dezvoltării traficului pe Dunăre, care ar trebui să devină utilizabilă 365 de zile pe an. "Coridorul șapte european este foarte important pentru noi, însă nu ne ajută această politică diferențiată a statelor. Trebuie să recunoaștem că doar trei țări sunt interesate de navigabilitatea pe acest coridor, adică România, Serbia și Austria. Astfel, ceea ce trebuie să facem noi este să învățăm de la fluviul Rhin, care are un trafic extraordinar, cu cifre mai mari decât traficul pe Dunăre și porturile românești, la un loc. Acest lucru trebuie să ne pună pe gânduri. Ne trebuie un proiect unitar, conjugat, să ne apucăm de treabă și să vedem cum facem Dunărea navigabilă 365 de zile pe an", a mai spus președintele Camerei de Comerț și Industrie a României.