Motivele de îngrijorare ale portului Constanța

În ediția din 14 iunie 2013, cotidianul "Cuget Liber" a prezentat o radiografie la zi a evoluției transporturilor de mărfuri în zona Mării Negre. După primele cinci luni ale anului, cele mai multe porturi au înregistrat scăderi semnificative de trafic: -4,19%; în principalele porturile ucrainene; -3,7%, în porturile rusești din bazinul Azov - Marea Neagră; -1,56%, în porturile din România.

Marii brokerii de pe această piață afirmă că urmare a scă-derii dramatice a cantităților de mărfuri comercializate, tarifele de transport din Marea Neagră și Mediterana au ajuns la cel mai jos nivel din ultimele nouă luni.

Pentru că nu mai există mărfuri de transportat, o mulțime de nave așteaptă în porturile din Medi-terana și Marea Neagră, se plâng ship-brokerii.

Situația de pe aceste piețe ar putea să se agraveze într-un viitor apropiat, având în vedere incertitudinile din zona Canalului Suez. Opoziția acuză guvernul islamist din Egipt că, prin proiectul de lege pe care îl pregătește, va afecta grav tranzitul de mărfuri pe canal.

Calea de navigație este stra-tegică pentru Egipt, aducându-i venituri de 5 miliarde de dolari, din taxele de trecere plătite de navele care îl străbat. Opozanții au anunțat că sunt gata să blocheze canalul, pentru a-și impune voința.

Criza din Egipt nu este doar o problemă locală, câtă vreme efectele ei sunt resimțite pe tot globul, de la Beijing până la Madrid, de la Constanța până la New York. Canalul Suez este principala cale de transport dinspre Orientul Mijlociu spre Europa și America de Nord și dinspre Orientul Îndepărtat și Africa de Est spre bătrânul continent.

Canalul Suez este tranzitat de circa 17.000 de nave pe an, cu o capacitate totală de peste 400 de milioane de tone. Circa un milion de barili de țiței și produse petroliere rafinate străbat zilnic canalul.

Porturile Constanța și Midia depind prea puțin de traficul de hidrocarburi prin Canalul Suez, în schimb vor fi afectate de creșterea cotațiilor petroliere. Scumpirea carburanților atrage întotdeauna restrângerea consumului și deci a volumului de activitate din terminalele pe-troliere.

O criză a Canalului Suez ar afecta, însă, în mod direct traficul de cereale, produse chimice, containere și cherestea din portul Constanța. La rândul lor, ter-minalele de containere de la Agigea și Constanța, care depind de mărfurile din Extremul Orient, ar fi paralizate. În cazul portului Midia, ar înceta exportul de animale vii, spre țările arabe. Dacă toate aceste mărfuri ar dispărea din trafic, sute de locuri de muncă din porturile maritime ar fi puse în pericol.

Portul Constanța mai are un motiv de îngrijorare în plus, legat de inaugurarea podului rutier-feroviar peste Dunăre, dintre Calafat și Vidin. Acesta va facilita transportul combinat auto și feroviar pe aripa sudică a coridorului IV paneuropean, care se întinde de la Dresda (Germa-nia) până la Istanbul. Pe plan regional, el asigură conectarea părții de sud-vest a României cu nord-vestul Bulgariei.

Deschiderea noii rute de transport poate însemna o pierdere de trafic pentru portul Constanța.

Existența podului ar putea face inutilă și reluarea liniei de navigație ro-ro Pendik - Con-stanța. Pentru transportatorii auto, noua rută se poate dovedi mai avantajoasă din toate punctele de vedere.