Multinaționalele au "Logistic Park", la Constanța

Constănțenii ceva mai în vârstă își aduc aminte că, înainte de 1989, pe strada Industrială nr. 6, față în față cu Fabrica de Bere, se afla Întreprinderea de Prelucrare a Lemnului (IPL). Fosta fabrică de mobile și furnire a Constanței își schimbase numele după Revoluție, fiind botezată "Furnimob".

Proiectul "Furnirom"

În 2005, activele acesteia au fost achiziționate de SC "Celco" SA în urma unei licitații organizate de AVAS. La data preluării, fosta fabrică era într-o stare dezas-truoasă.

Un an mai târziu, documentându-mă pentru un reportaj, am fost oaspetele "Furnirom" SA (acesta era numele sub care se născuse noua unitate de producție). Proprietarul ei își propusese să transforme ruina pe care o cumpărase într-o fabrică de furnire și mobilă competitivă.

La 1 ianuarie 2006, a fost pusă în funcțiune prima unitate, fabrica de furnire estetice, în care s-au investit 40 de miliarde lei vechi. Cu 111 salariați, "Furnirom" a ajuns să producă, în luna februarie, 320.000 mp de furnire. Țintea spre 400.000 mp pe lună. În pregătire se află și cel de-al doilea proiect: repornire fabricii de mobilă.

După cinci ani

La o distanță de cinci ani și jumătate de la acel reportaj, mi-am propus să văd cum au evoluat acele proiecte. Surpriza a fost că, în locul fabricii de furnire și mobile "Furnirom" am găsit compania "Logistic Park" SA.

În incinta fostului "Furnirom" (o arie de 147.000 metri pătrați, din care 55.000 metri pătrați reprezintă suprafața construită), își au depozitele, distribuția și departamentele de vânzări peste 40 de firme. Cele mai multe dintre ele sunt companii multina-ționale. În același perimetru, își desfășoară activitatea filiale ale unor firme de talie internațională precum: "Coca Cola", "Pepsi", "Tuborg", "Augsburg", "Elit", "KLG", "Autonet", "Internacks" ori "Holver".

De ce au schimbat macazul?

"Ce s-a întâmplat cu fabrica de furnire, cu proiectul privind mobila?" – i-am întrebat pe managerul general Viorel Petraș și pe managerul comercial Cristian Pândichi.

Producția de furnire nu mai era rentabilă, mi-au explicat inter-locutorii. Industria mobilei, din România, căreia îi era destinată 70% din cantitatea produsă, era în suferință. Se atomizase, iar mulți dintre producători deveniseră un fel de anexe ale fabricilor de mobilă occidentale. În România se producea mobilierul brut, iar finisajul (inclusiv cu furnire) se executa în străinătate.

Pe de altă parte, exportul de furnire devenise nerentabil. Fabrica se situa la o distanță prea mare atât față de sursa de materie primă, cât și față de piața de desfacere. La aceasta se adăugau pierderile mari generate de cursul valutar.

În noile condiții, nici proiectul fabricii de mobilă nu își mai avea rostul. Piața era sub presiunea importurilor masive de mobilă occidentală și a ofertei sutelor sau miilor de ateliere și făbricuțe apărute în anii tranziției.

Un nou început

Începând din 2007, conducerea societății a promovezat o nouă afacere, punând bazele schimbării obiectului de activitate. Numărul companiilor străine, al multina-ționalelor care intraseră pe piața românească era în creștere. Nevoia de spații de depozitare adecvate era tot mai mare. Tot pe atunci, în cultura economică românească, au pătruns concep-tele de parc logistic și parc industrial. Era altceva decât simpla închiriere de incinte pentru pro-ducție sau comerț, bine cunoscută românilor.

"Furnirom" deținea un spațiu generos, situat aproape de port, de centrul orașului și de autostradă. Avea numeroase clădiri și toate utilitățile necesare. Mai avea nevoie de investiții și de un concept modern, pentru a pune bazele unui parc logistic, care să satisfacă pretențiile companiilor occidentale.

Proiectul noii afaceri a început să fie pus în practică. Pas cu pas, pe măsura atragerii de noi clienți, clădirile, platformele, căile de acces, birourile au suferit un proces de reconversie și de modernizare în conformitate cu cerințele beneficiarilor.

Nodul central al comerțului

Primul contract a fost semnat în 2008, cu "Coca Cola", care și-a stabilit, în noul parc logistic, cartierul general (depozite, expediție și birouri de vânzări) al activității derulate în România de sud-est. Prezența acestui colos a echivalat cu o carte de vizită. Ca un magnet, a atras alte nume sonore, chiar dintre firmele concurente.

Noua afacere pornise cu dreptul. Compania avea nevoie de un nume în concordanță cu obiectul principal de activitate. În 2008, "Furnirom" SA s-a transformat în "Logistic Park" SA, având ca acționar SC "Grup DD" SA.

Investițiile realizate în această activitate au depășit 4 milioane de euro, iar gradul de ocupare a spațiului construit se situează la circa 70%. În prezent, se derulează un nou proiect investițional, în valoare de un milion de euro, constând în reconversia unor spații de depozitare, construcția de platforme și parcări.

"Logistic Park" a crescut an de an. Prin prezența a numeroase companii multinaționale, care controlează segmente importante ale unor piețe din România (precum cele ale băuturilor răcoritoare, berii sau pieselor auto), această locație a devenit un nod central al comerțului din sud-estul țării.

De la faliment la profit

Toate bune și frumoase până la bani. Întrebarea este dacă schimbarea de drum a adus o schimbare de profitabilitate a companiei.

Datele de bilanț publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice arată că, în 2006, cu 110 angajați, "Furnirom" a obținut venituri de 4.775.301 lei, cheltuind 7.841.160 lei și înregistrând o pierdere netă de 3.065.859 lei. Pentru a obține un venit de 1 leu din producția de furnire, compania cheltuise 1,64 lei. Afacerea era falimentară.

La distanță de cinci ani, în 2010, "Logistic Park", cu 33 de angajați, a obținut venituri de 4.293.617 lei, pentru care a cheltuit 3.034.210 lei. Pentru fiecare leu intrat în conturile sale, ca venit, societatea a cheltuit 0,71 lei, astfel că, la finele anului s-a înregistrat un profit net de 1.252.957 lei.

Rezultatele financiare demonstrează că alegerea a fost corectă. Noua afacere este rentabilă, are viitor. Iar contractele pe termene de 3 - 5 ani i-au asigurat stabilitatea, chiar și în condiții de recesiune.