Munca la negru și munca gri se încălzesc cu ajutoare de stat

Un cititor al ziarului "Cuget Liber", manager și asociat în cadrul unei firme din comerțul cu aparatură electronică, mi-a atras atenția asupra unei grave anomalii a sistemului românesc de taxe și impozite.
"Domnule, eu și mulți alți angajatori din țara noastră achităm toate dările către stat, până la ultimul bănuț. Politica firmei mele este să încurajeze munca prin salarii la vedere, care să reflecte productivitatea și calitatea ei. Astfel că, an de an, veniturile lucrătorilor mei au crescut. Proporțional, a sporit volumul cheltuielilor fiscale aferente salariilor. Dar în timp ce statul ne cere să respectăm legislația muncii și cea fiscală, folosește banii noștri, ai angajatorilor corecți, pentru a stimula munca la negru și munca gri.
Vă dau un singur exemplu: cel al ajutorului pentru încălzire. Guvernul, pe de o parte, consiliile locale, pe de altă parte, au stabilit procente de compensare a facturii termice și plafoane de venituri în funcție de care familiile primesc ajutorul. Evident, cei ce muncesc la negru sau gri nu declară veniturile reale și, drept urmare, devin beneficiari ai subvenției. De aceea, să nu vă mirați dacă în această iarnă, în condițiile creșterii explozive a facturii de energie termică, a avut loc un exod dinspre zona albă a salarizării spre cea gri sau neagră, pentru a obține o cotă de subvenție mai mare.
Vă mai atrag atenția asupra unui aspect. Suntem în an electoral. Orice ajutor social acordat în 2012 este aducător de voturi. Cu cât sunt mai multe categorii sociale care primesc subvenția, cu atât cei ce dețin puterea locală vor avea mai mulți susținători. Administrația municipiului Constanța s-a dovedit extrem de mărinimoasă pe banii contribuabililor, ridicând plafonul de venit pentru acordarea ajutorului de căldură de la un venit mediu pe cap de familie de 786 de lei la 1.000 de lei.
În concluzie, munca legală suportă, din taxele și impozitele plătite de ea, o parte din factura de energie termică a muncii la negru și gri. Aceasta se face în numele gogoriței numită solidaritate socială. În concepția autorităților românești, prin solidaritate se înțelege faptul că cel ce este corect din punct de vedere fiscal trebuie să îi ducă în spate și pe cei ce nu plătesc impozite și taxe pentru toate veniturile realizate. Mai mult, ajutorul social de încălzire s-a transformat în mită electorală."
Teoretic, cititorul nostru are dreptate. Dar practic, chiar așa stau lucrurile? Chiar, mai există muncă la negru și muncă gri în țara asta? Mai are careva curaj să încalce Codul muncii, de când s-au înăsprit sancțiunile, iar inspectorii de muncă îi vânează zi și noapte pe lucrătorii fără forme de lucru legale?
Potrivit Institutului Național de Statistică, la finele anului 2010, România avea peste 2 milioane de lucrători la negru. În septembrie 2011, la cinci luni de la modificarea Codului muncii, autoritățile contabilizau un milion de contracte de muncă noi înregistrate (fără să precizeze câte încetaseră în aceeași perioadă). În intervalul 2 mai - 30 septembrie, Inspecția Muncii a depistat 8.351 lucrători la negru, iar în februarie 2012, alți 597 de "negri".
În ciuda tuturor acestor succese împotriva muncii la negru, numărul salariaților din economie, raportat de Institutul Național de Statistică, a bătut pasul pe loc. În ianuarie 2011, înainte de modificarea Codului muncii, România avea 4.095.400 salariați, iar în luna noiembrie, 4.198.500 salariați. Dacă presupunem că diferența de 103.100 salariați a fost smulsă din brațele economiei subterane, rămân peste 1,9 milioane de lucrători la negru, din cei contabilizați de statistica oficială. Pe aceștia, Codul muncii și controalele autorităților n-au putut să-i aducă în legalitate. Cât despre armata muncii gri, cine îi poate estima dimensiunea?
Trăgând linie, nu-mi rămâne decât să-i dau dreptate cititorului nostru. Da, domnule, munca la negru și munca gri se încălzesc cu ajutoarele de stat plătite din banii dumneavoastră, ai mei și ai altora. Munca la negru și munca gri primesc mită electorală din taxele și impozitele plătite de dumneavoastră, de mine și alții. Și care-i treaba? Asta e soli-daritatea românească originală! Ați recunoscut-o chiar dumneavoastră!