Nervozitatea pieței externe, mai nocivă decât căderea guvernului

Ținta de inflație este în pericol. În august 2007, comparativ cu aceeași lună a anului precedent, rata ei a ajuns la 4,96%. Destul pentru a da o notă de nervozitate ultimului comunicat al consiliului de administrație al BNR. "Cred că ținta de inflație pe 2007 va fi depășită, dacă nu se va umbla la coșul de produse, adică dacă nu se va cosmetiza" - afirmă Bogdan Baltazar.

Marea greșeală

Prezent la Constanța, cunoscutul specialist în probleme financiar - bancare, a răspuns la întrebările cotidianului "Cuget Liber", privind evoluția unor indicatori economici. "Există un deficit de cont curent mare, dar el va fi finanțat, pentru că avem un grad de îndatorare foarte mic. Datoria publică este sub 15% din PIB. Cea privată este ceva mai mare, dar adunate sunt sub 30%. Ce înseamnă acest lucru? Putem să ne împrumutăm, în continuare, și să finanțăm."

În opinia lui Baltazar, amenințările la adresa economiei românești țin mai curând de ceea ce se întâmplă pe piețele externe. "Desigur, dacă peste trei luni nu vom avea guvern, nu e bine. Dar problema pentru noi o reprezintă tulburările ce au loc în special pe piețele economiilor dezvoltate. Evident, și ele sunt lovite, dar au de suferit mai ales piețele emergente, unde investitorii țărilor dezvoltate caută randamentele mai mari în bănci, câștiguri din afacerile imobiliare și de pe piața de capital.

În momentul în care lucrurile la ei nu sunt în regulă, mulți pleacă de pe piețele în curs de dezvoltare. Aceste turbulențe externe sunt răspunzătoare, în cea mai mare măsură, pentru perioada de depreciere a leului. Mai trebuie notat că, înainte de apariția lor, BNR a făcut marea greșeală – pe care nu o recunoaște – să intervină pentru slăbirea leului. I se părea că s-a apreciat prea mult."

Bani mai scumpi

Există motive de îngrijorare, așa cum lasă să se înțeleagă BNR? "Economia nu s-a încălzit - apre-ciază Bogdan Baltazar. Avem doar 30 și ceva la sută credite neguvernamentale din PIB. Este prea puțin. Creditele neperformante sunt sub 1%. Există pericolul să se scumpească puțin creditul din cauza rezervei minime obligatorii enorme care stă sterilizată la BNR: 0,5% la valută și 1% la lei. Băncile românești sunt nevoite să se împrumute la băncile mamă, din străinătate, dar nu numai, pentru a avea resurse să crediteze. Este cerere pe piață și nu pot să spună că nu au resurse. Este posibil ca resursele atrase din afară să devină ceva mai scumpe. Când plătești mai mult pentru ele nu ai ce face și, cel puțin, împarți cu clientul pierderea de dobândă."

Migrația clienților bancari

Economia românească se confruntă cu o criză tot mai acută a forței de muncă. Guvernanții vorbesc de numai 2 milioane de români plecați să muncească în străinătate, dar sindicatele și patronatele apreciază că migrația a sărit de 3,5 milioane de persoane. Numai în Italia sunt peste un milion de români, iar în Spania, alt milion. Ce impact are acest fenomen asupra pieței bancare?

"Economiile populației în bănci sunt mai mici, pentru că sunt mai puțini clienți. BRD, spre exemplu, a pierdut 15.000 de clienți. Un client este o sursă de câștig. Pe de altă parte, criza de forță de muncă generată de migrație duce la creșterea peste orice măsură a salariilor din România, creștere ce nu este justificată de productivitate. Cât privește veniturile aduse în țară de lucrătorii migranți, am impresia că s-au plafonat. Se vor plafona în continuare pentru că mulți își iau familiile cu ei. În următorii 5 – 6 ani veniturile în valută ale acestora vor fi o sursă de intrări valutare pe care se va putea poate conta. Dar nu este o sursă de eternitate" - avertizează specialistul.

Pe mâna IMM-urilor

Baltazar consideră că dezechilibrarea balanței comerciale a României prin creșterea mai accelerată a importurilor nu constituie un pericol câtă vreme multe dintre ele sunt destinate investițiilor productive. De altfel, chiar structura creditelor acordate de bănci demonstrează acest lucru. În prezent, crește creditul ipotecar, dar tot mai multe IMM-uri solicită credite pentru proiecte. Iar această din urmă categorie va lua amploare pe măsură ce se vor accesa mai multe fonduri comunitare. Pentru a obține finanțarea europeană, este obligatoriu pentru IMM-uri să aibă și fonduri proprii. Iar dacă nu le au, apelează la bănci.

Ținta de inflație este în pericol. În august 2007, comparativ cu aceeași lună a anului precedent, rata ei a ajuns la 4,96%. Destul pentru a da o notă de nervozitate ultimului comunicat al consiliului de administrație al BNR. "Cred că ținta de inflație pe 2007 va fi depășită, dacă nu se va umbla la coșul de produse, adică dacă nu se va cosmetiza" - afirmă Bogdan Baltazar.

Marea greșeală

Prezent la Constanța, cunoscutul specialist în probleme financiar - bancare, a răspuns la întrebările cotidianului "Cuget Liber", privind evoluția unor indicatori economici. "Există un deficit de cont curent mare, dar el va fi finanțat, pentru că avem un grad de îndatorare foarte mic. Datoria publică este sub 15% din PIB. Cea privată este ceva mai mare, dar adunate sunt sub 30%. Ce înseamnă acest lucru? Putem să ne împrumutăm, în continuare, și să finanțăm."

În opinia lui Baltazar, amenințările la adresa economiei românești țin mai curând de ceea ce se întâmplă pe piețele externe. "Desigur, dacă peste trei luni nu vom avea guvern, nu e bine. Dar problema pentru noi o reprezintă tulburările ce au loc în special pe piețele economiilor dezvoltate. Evident, și ele sunt lovite, dar au de suferit mai ales piețele emergente, unde investitorii țărilor dezvoltate caută randamentele mai mari în bănci, câștiguri din afacerile imobiliare și de pe piața de capital.

În momentul în care lucrurile la ei nu sunt în regulă, mulți pleacă de pe piețele în curs de dezvoltare. Aceste turbulențe externe sunt răspunzătoare, în cea mai mare măsură, pentru perioada de depreciere a leului. Mai trebuie notat că, înainte de apariția lor, BNR a făcut marea greșeală – pe care nu o recunoaște – să intervină pentru slăbirea leului. I se părea că s-a apreciat prea mult."

Bani mai scumpi

Există motive de îngrijorare, așa cum lasă să se înțeleagă BNR? "Economia nu s-a încălzit - apre-ciază Bogdan Baltazar. Avem doar 30 și ceva la sută credite neguvernamentale din PIB. Este prea puțin. Creditele neperformante sunt sub 1%. Există pericolul să se scumpească puțin creditul din cauza rezervei minime obligatorii enorme care stă sterilizată la BNR: 0,5% la valută și 1% la lei. Băncile românești sunt nevoite să se împrumute la băncile mamă, din străinătate, dar nu numai, pentru a avea resurse să crediteze. Este cerere pe piață și nu pot să spună că nu au resurse. Este posibil ca resursele atrase din afară să devină ceva mai scumpe. Când plătești mai mult pentru ele nu ai ce face și, cel puțin, împarți cu clientul pierderea de dobândă."

Migrația clienților bancari

Economia românească se confruntă cu o criză tot mai acută a forței de muncă. Guvernanții vorbesc de numai 2 milioane de români plecați să muncească în străinătate, dar sindicatele și patronatele apreciază că migrația a sărit de 3,5 milioane de persoane. Numai în Italia sunt peste un milion de români, iar în Spania, alt milion. Ce impact are acest fenomen asupra pieței bancare?

"Economiile populației în bănci sunt mai mici, pentru că sunt mai puțini clienți. BRD, spre exemplu, a pierdut 15.000 de clienți. Un client este o sursă de câștig. Pe de altă parte, criza de forță de muncă generată de migrație duce la creșterea peste orice măsură a salariilor din România, creștere ce nu este justificată de productivitate. Cât privește veniturile aduse în țară de lucrătorii migranți, am impresia că s-au plafonat. Se vor plafona în continuare pentru că mulți își iau familiile cu ei. În următorii 5 – 6 ani veniturile în valută ale acestora vor fi o sursă de intrări valutare pe care se va putea poate conta. Dar nu este o sursă de eternitate" - avertizează specialistul.

Pe mâna IMM-urilor

Baltazar consideră că dezechilibrarea balanței comerciale a României prin creșterea mai accelerată a importurilor nu constituie un pericol câtă vreme multe dintre ele sunt destinate investițiilor productive. De altfel, chiar structura creditelor acordate de bănci demonstrează acest lucru. În prezent, crește creditul ipotecar, dar tot mai multe IMM-uri solicită credite pentru proiecte. Iar această din urmă categorie va lua amploare pe măsură ce se vor accesa mai multe fonduri comunitare. Pentru a obține finanțarea europeană, este obligatoriu pentru IMM-uri să aibă și fonduri proprii. Iar dacă nu le au, apelează la bănci.