O singură navă în bare-boat nu înseamnă flotă națională

La sfârșitul săptămânii trecute, au avut loc două evenimente importante pentru viitorul pavilionului maritim românesc. 

Pe data de 23 martie 2013, Camera Deputaților i-a trimis președintelui României, pentru promulgare, Legea privind aprobarea OG nr.19/2012 pentru modificarea și completarea OG nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare.

În forma adoptată pe 12 martie, legea a creat posibilitatea înființării registrului maritim internațional al României, dar sub controlul Autorității Navale Române.

Din acest motiv, contractul prin care unei firme private i-a fost concesionat, pe o perioadă de 30 de ani, dreptul de a administra registrul maritim internațional al României a rămas fără bază legală.

În prezent, DNA încearcă să dezlege dedesubturile acestei afaceri, care se estima că va aduce, sub pavilionul românesc, cel puțin 100 de nave germane, în primul an. Din această afacere, ar fi avut de câștigat doar operatorul privat, iar statul român s-ar fi ales cu ponoasele. Procurorii vor trebui să descopere ce avantaje au primit cei ce au semnat contractul în numele statului român și cine i-a manevrat.

Cel de al doilea eveniment, petrecut pe data de 22 martie 2013, se referă la înmatricularea, sub pavilion românesc, în registrul de bare-boat, a navei germane "Hispania", la cererea SC "Hispania" SRL București.

Potrivit surselor noastre, cele două evenimente sunt strâns legate. Este foarte posibil ca operatorul navei să fi confundat registrul de bare-boat cu registrul maritim internațional.

În conturile ANR au intrat câteva mii de euro din taxele de înmatriculare. Dacă s-ar fi respectat aranjamentele inițiale, banii ar fi ajuns în buzunarele operatorului privat, pe mâna căruia încăpuse registrul maritim internațional.

Odată cu arborarea pavilionului românesc, pe nava "Hispania" ar trebui să se aplice legislația țării noastre. Dar una e teoria și alta este practica. Din curiozitate întrebăm:

- angajatorul "Hispania" SRL București a negociat un contract colectiv de muncă cu echipajul sau Sindicatul Liber al Navigatorilor, conform Codului muncii?

- "Hispania" SRL a încheiat contracte individuale de muncă cu membrii echipajului și le-a înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă?

- echipajului i s-a făcut instructajul de protecția muncii la angajare și i se face instructajul periodic, așa cum prevede legea română;?

- angajatorul achită dările pe care le plătesc agenții economici români: impozit pe profit de 16%, contribuții la asigurările sociale și de sănătate, la fondul de șomaj, impozit pe dividende?

- echipajului i se rețin impozitul pe venit, contribuțiile la asigurările sociale, de sănătate și la fondul de șomaj, conform legislației românești?

Așteptăm răspunsul Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Muncii și Sindicatului Liber al Navigatorilor.

Așa cum am susținut întotdeauna, România are nevoie de un registru maritim internațional care, pe de o parte, să fie atractiv pentru armatori, iar pe de altă parte, să-i satisfacă propriile interese, respectiv: asigurarea locurilor de practică pentru cadeți, a locurilor de muncă pentru navigatori și, dacă se poate, a unui venit cât de mic la bugetul statului.

"Legea pentru înființarea registrului maritim internațional român o avem. Ne lipsește legislația subsidiară, care să facă acest pavilion atractiv, operațional" - declara, cu prilejul votului din Camera Deputaților, Andrian Mihei, directorul general al ANR.

Elaborarea acestei legislații se poate face doar prin cooperarea specialiștilor Ministerul Transporturilor, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Muncii și Sindicatului Liber al Navigatorilor. Fără efortul comun al acestor entități, registrul maritim internațional al României nu va prinde viață niciodată.

În acest moment este nevoie de voință politică pentru a pune specialiștii la treabă, cât mai repede. De aceea, cotidianul "Cuget Liber" reînnoiește mesajul adresat parlamentarilor din Constanța, filialelor partidelor politice, indiferent de culoare, autorităților locale, Autorității Navale Române, CERONAV, Academiei Navale "Mircea cel Bătrân", Universității Maritime din Constanța, Ligii Navale Române, Asociației Armatorilor din România, Asociației Companiilor de Crewing din România, Sindicatului Liber al Navigatorilor și presei constănțene să facă presiuni pentru realizarea acestui proiect de interes național.