Oana Gheorghiu, declarații incendiare: „Facem selecția până iese «cine trebuie». Bine ați venit la Portul Constanța!”

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că procedura de selecție a Consiliului de Administrație al Administrației Porturilor Maritime Constanța a durat peste patru ani, depășind chiar durata mandatului pentru care au fost desemnați administratorii, și acuză fostele conduceri ale Ministerului Transporturilor de lipsă de transparență în derularea procesului.

„Facem selecția până iese «cine trebuie». Bine ați venit la Portul Constanța, unde procedura de selecție durează mai mult decât mandatul pentru care s-a făcut selecția. Cel mai mare port al României a fost ținut patru ani în interimat. Iar când am cerut documentele despre cum a fost aleasă noua conducere, ministerul condus de PSD a refuzat să le pună la dispoziție.

Administrația Porturilor Maritime Constanța administrează cel mai mare port al țării, un activ strategic pentru toată România. Selecția Consiliului de Administrație a durat peste patru ani. Rețineți: legea spune că mandatul unui administrator este de maximum patru ani. Procedura de selecție a durat mai mult decât mandatul pe care urmau să îl ocupe”, a declarat Oana Gheorghiu.

Aceasta afirmă că procedura de selecție a fost declanșată în septembrie 2021, însă consultarea și aprobarea Scrisorii de Așteptări, document necesar pentru începerea selecției, au întârziat aproape un an, iar întreaga procedură până la publicarea scrisorii s-a extins cu încă trei ani.

„Doar etapa de consultare a Scrisorii de Așteptări – un document de bază, fără de care selecția nici nu poate începe – a consumat aproape un an. Ministerul a trimis proiectul conducerii portului în noiembrie 2023 și a fost nevoit să revină de trei ori, în ianuarie, mai și septembrie 2024, fără ca documentele să arate de ce compania nu răspundea. Scrisoarea a fost publicată abia în decembrie 2024.

În tot acest timp, cel mai mare port al țării a fost condus de administratori interimari, fără posibilitatea de a-și asuma obiective strategice pe termen lung. Pe toată perioada acestui blocaj (de la declanșarea procedurii, în 2021, până la publicarea Scrisorii de Așteptări, în decembrie 2024), ministru al Transporturilor a fost însuși domnul Sorin Grindeanu”, a precizat Oana Gheorghiu.

Vicepremierul a mai afirmat că, în martie 2026, cabinetul său a solicitat documentele privind procedura de selecție, însă Ministerul Transporturilor, condus la acel moment de Ciprian Șerban, a refuzat să le transmită, invocând confidențialitatea și protecția datelor personale.

Potrivit acesteia, documentele au fost puse la dispoziție abia în iunie 2026, după preluarea interimatului la minister de către Radu Miruță și intervenția directă a acestuia.

„Am primit documentele abia în iunie 2026, după preluarea mandatului interimar de ministru de către Radu Miruță. Și doar după ce el a trebuit să intervină direct pe lângă direcția din subordine pentru ca documentele să ne fie puse la dispoziție. Așadar: a fost nevoie ca însuși ministrul să intervină direct pe o structură din subordine pentru ca aceasta să pună la dispoziție documente cabinetului unui viceprim-ministru, întâmplător tocmai cel care coordonează reforma companiilor de stat. Asta spune totul despre cine pe cine servește în acest sistem", a mai spus vicepremierul.

Oana Gheorghiu susține că documentele analizate ridică semne serioase de întrebare. Potrivit acesteia, expertul independent contractat de minister ar fi respins mai mulți candidați pentru neîndeplinirea criteriilor minime de vechime, însă comisia de selecție ar fi reevaluat șase dintre aceștia fără nicio notă de fundamentare și fără o evaluare a activității expertului.

„Unul dintre candidații respinși inițial a obținut ulterior cel mai mare punctaj în clasamentul final, iar documentele întregii proceduri nu au fost identificate ca publicate nici pe site-ul companiei, nici pe cel al ministerului, deși legea cere transparență.

Am transmis ministerului o nouă adresă oficială, cu mai multe puncte de clarificare și abia aștept răspunsul dânșilor. Astfel de exemple sunt oglinda modului în care companiile de stat românești, inclusiv cele strategice, au fost căpușate zeci de ani de zile. Provizoratul de patru ani ținut la Portul Constanța nu e o întâmplare nefericită. Scopul este tocmai să prelungești procedura la nesfârșit, să menții compania într-o stare de interimat, ușor de controlat, ascunzi documentele, iar la final selecția «iese cum trebuie»”, a mai declarat Oana Gheorghiu.